Cum te poți antrena pentru a deveni mai creativ?

Tindem să împărțim oamenii în creativi și non-creativi, dar există cu adevărat această distincție? O metodă de antrenare concepută recent sugerează că aproape oricine poate deveni mai creativ dacă i se oferă metodele potrivite.

Noua metodă se concentrează pe cogniția narativă, adică pe capacitatea naturală a creierului de a gândi în termeni de acțiune, cauză și rezultat, așa cum facem atunci când inventăm povești, scrie Science Alert.

• Un material controversat a început să fie folosit în chirurgia plastică
• Adevărul simplu și trist: De ce cred oamenii în teoriile conspirației?

Abordând creativitatea în acest fel, se utilizează un set diferit de procese neuronale în comparație cu metoda curentă de antrenament creativ: gândirea divergentă (o abordare mai computațională și mai logică pentru a stimula un om să fie mai creativ).

Un copil este mai creativ decât un adult

Cercetătorii pun accentul pe cogniția narativă în virtutea observațiilor bazate pe dovezi conform cărora copiii mici, care se angajează în mod regulat în jocuri bazate pe povești, „sunt mai creativi decât adulții”, dar gândirea divergentă nu este cu adevărat compatibilă cu modul în care funcționează copiii.

„Noi, ca societate, subestimăm radical creativitatea copiilor și a multor altora, deoarece suntem obsedați de ideea că unii oameni sunt mai creativi decât alții”, spune neurologul Angus Fletcher, de la Universitatea de Stat din Ohio.

„Dar realitatea este că pur și simplu nu antrenăm creativitatea în modul corect”, a spus el.

Noua teorie

Pentru a-și promova ideea, autorii au venit cu o teorie narativă a creativității; ca metodă de analiză a artei bazate pe povești, ea merge până la Aristotel în 335 î.Hr., dar acum teoria narativă a fost aplicată antrenării creativității într-un mod nou.

Abordarea este alcătuită din trei părți: construirea lumii, schimbarea perspectivei și generarea de acțiuni.

Pentru a aplica acest lucru în lumea afacerilor, abordarea ar putea arăta în felul următor. Angajaților li se poate cere să-și imagineze cum s-ar schimba afacerea dacă fiecare client ar fi ca cel mai neobișnuit client al lor, de exemplu (construirea lumii).

Personalului companiei i se poate cere să-și imagineze o zi din viața cuiva la un alt nivel din afacere (schimbarea perspectivei), sau cursanților li se poate cere să combine două idei, cum ar fi două persoane cu motive diferite (generarea de acțiuni).

Considerând creativitatea ca fiind capacitatea de a „genera idei noi care sunt utile”, în cuvintele cercetătorilor, crearea de modalități mai bune prin care orice om poate deveni mai creativ are potențiale beneficii pentru companii, grupuri artistice și societate în ansamblu.

O paradigmă diferită

„Încercarea de a angaja oameni creativi cauzează probleme, deoarece oamenii pe care liderii îi identifică ca fiind creativi sunt aproape întotdeauna oameni la fel ca ei înșiși. Deci promovează conformitatea în loc de originalitate”, spune Fletcher.

„Este mai bine să angajezi un grup divers de oameni și apoi să-i antrenezi să fie creativi. Asta creează o cultură care recunoaște că există deja oameni creativi în organizație care nu își folosesc potențialul maxim”, a continuat neurologul.

Până acum, Fletcher și colegii săi au testat antrenamentul de creativitate pe grupuri din Armata SUA, Universitatea din Chicago și mai multe companii din Fortune 50. Până în prezent nu a existat o analiză științifică despre cât de eficientă este noua abordare, dar aceasta a înregistrat un „succes timpuriu” la cei care au încercat-o.

Două abordări complementare pentru a antrena un om mai creativ

Argumentul prezentat de noua lucrare este că funcționarea creierului a evoluat pentru a fi capabilă să inventeze și să spună povești noi, iar acesta este una dintre modalitățile prin care rămânem diferiți față de sistemele de inteligență artificială: suntem capabili să fim originali și să creăm noi narațiuni.

Deși cercetătorii recunosc că s-a demonstrat că gândirea divergentă îmbunătățește memoria de lucru, gândirea critică și alte abilități ale creierului, nu a condus la inovarea și creșterea la care ne-am așteptat, având în vedere cât de larg a fost aplicată în abordările actuale de antrenare a creativității.

Aici intervine teoria narativă, iar ambele tehnici ar putea fi folosite împreună, spun autorii.

„Creativitatea nu înseamnă a ghici viitorul corect”, spune Fletcher.

„Este vorba despre a gândi deschis și a-ți imagina posibilități radical diferite. Când faci asta, poți răspunde mai rapid și mai agil la schimbările care apar”, a adăugat el.

Cercetarea a fost publicată în Annals of the New York Academy of Sciences.

Vă recomandăm să citiți și:

Microbii din intestine, sau microbiomul, ar putea fi responsabili pentru obezitate

Chiar și activitatea fizică moderată poate îmbunătăți imediat memoria

Temperatura medie a corpului uman a scăzut și nu este clar de ce

Rezultate promițătoare înregistrate de primul vaccin antigripal derivat din plante