Home » Știință » Unii oameni cu ADHD ar putea avea, de fapt, o tulburare a „visării cu ochii deschiși”

Unii oameni cu ADHD ar putea avea, de fapt, o tulburare a „visării cu ochii deschiși”

Publicat: 04.05.2022

Luptele cu dragoni, vizitarea altor planete sau găsirea de noi argumente pentru discuțiile anterioare sunt părți inofensive ale visării cu ochii deschiși.

Însă, tulburarea visării cu ochii deschiși („maladaptive daydreaming” sau MD) poate deturna atenția unei persoane și îi poate afecta viața de zi cu zi.

Această tulburare încă nu este considerată un sindrom psihiatric, însă dr. Nirit Soffer-Dudek, de la Universitatea Ben Gurion din Israel o studiază intens pentru a o deosebi de ADHD, cu care împărtășește unele similarități, și pentru a o adăuga la următoare ediție a Manualului de Statistică și Diagnostic ale Bolilor Mintale.

Studiul realizat de Soffer-Dudek și colegii săi a fost publicat în Journal of Clinical Psychology.

Tulburarea visării cu ochii deschiși este diferită de ADHD

„Unii indivizi care devin dependenți de visele lor fanteziste întâmpină mari dificultăți în a se concentra și a-și concentra atenția asupra sarcinilor academice și profesionale, dar constată că un diagnostic de ADHD și planul de tratament ulterior nu îi ajută. Clasificarea formală a tulburării de visare cu ochii deschiși ca o tulburare mintală le-ar permite medicilor psihologi să-i ajute mai mult pe pacienții lor”, a spus Soffer-Dudek într-un comunicat.

Lucrările efectuate anterior au constatat că persoanele care au o astfel de tulburare au adesea niveluri ridicate de ADHD și acest lucru i-a determinat pe oamenii de știință să se întrebe dacă nu cumva tulburarea visării cu ochii deschiși este ceva diferit de ADHD.

În studiu a existat o cohortă de 83 de adulți diagnosticați cu ADHD care aveau simptome de tulburare a visatului cu ochii deschiși, singurătate, scăderea stimei de sine, neatenție și depresie.

Atunci când această cohortă a fost analizată în profunzime, doar 20,5% dintre participanți au îndeplinit criteriile de diagnostic pentru tulburare. În mod interesant, acest procent de 20,5% a avut, de asemenea, rate mai mari ale celorlalte simptome descrise anterior, în comparație cu acei adulți cu ADHD care nu au îndeplinit criteriile tulburării de visare.

Acest lucru sugerează că, în timp ce persoanele cu tulburare a visatului cu ochii deschiși pot avea rate ridicate de ADHD, persoanele cu ADHD nu vor avea rate la fel de mari de tulburare a visării.

„Descoperirile noastre sugerează că există un subgrup din cei diagnosticați cu ADHD care ar beneficia mai mult de un diagnostic de MD”, a spus Soffer-Dudek.

Cum se manifestă această tulburare?

Visarea cu ochii deschiși asociată cu ADHD poate fi descrisă mai bine ca „rătăcirea minții”, care este schimbarea spontană a atenției către gânduri care nu au legătură cu sarcina care trebuie îndeplinită, în comparație cu MD care este mai vie, complexă și intenționată, scrie IFL Science.

„Dacă cineva are vise captivante fanteziste, dar nu le experimentează ca pe o problemă, atunci asta nu va conta ca MD și nu este o problemă”, a spus Soffer-Dudek.

„Scopul nostru nu este să transformăm visatul cu ochii deschiși normal într-o patologie. MD descrie o situație în care persoana simte că dependența de a visa cu ochii deschiși îi afectează viața (de exemplu, singurătate, dificultăți de concentrare din cauza visării cu ochii deschiși sau dificultăți în a crea sau a menține relații, deoarece este mai ușor și mai satisfăcător pe termen scurt să visezi cu ochii deschiși)”, spune Soffer-Dudek.

Autorii studiului sugerează că MD este mai puțin o problemă de atenție, ci poate fi mai mult o dependență comportamentală sau o tulburare disociativă. Distincția dintre ADHD și MD este importantă deoarece acestea pot avea mecanisme subiacente diferite și necesită tratamente diferite.

Și nu sunt puține persoane care au o astfel de tulburare, astfel încât au apărut comunități online de ajutor reciproc.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce „vedem” atunci când ascultăm melodiile preferate?

Copiii ar trebui să fie testați pentru anxietate chiar dacă nu prezintă simptome

Avantajele asociate cu sindromul impostorului. Ce arată un nou studiu?

Simțul tău al direcției este strâns legat de trecut. Ce a scos la iveală un studiu recent?

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase