Home » Știință » Legătura dintre rinichi și sânge, cu totul alta decât se credea. Ce arată un nou studiu?

Legătura dintre rinichi și sânge, cu totul alta decât se credea. Ce arată un nou studiu?

Legătura dintre rinichi și sânge, cu totul alta decât se credea. Ce arată un nou studiu?
Credit foto: Shutterstock
Publicat: 26.05.2022

Până mâine pe vremea aceasta, fiecare picătură de sânge din corp va fi trecut prin rinichi de mai multe ori. Cu fiecare trecere, apa saturată cu reziduuri este înlăturată pentru a forma urina, iar apa proaspătă se întoarce în circulație.

Ne-am putea imagina această sarcină vitală ca pe un fel de sistem de filtrare forțată, condusă de presiunea cauzată de bătăile inimii. Potrivit unui nou studiu însă, realizat în colaborare cu inginerul mecanic de la Johns Hopkins, Sean Sun, această descriere nu este chiar atât de exactă, indică Science Alert.

„Toată lumea crede că rinichii sunt cei care filtrează sângele, dar din punct de vedere conceptual, această ipoteză este eronată”, spune Sun. „Ceea ce am arătat noi este că celulele renale sunt ca niște pompe și nu filtre, generând forțe”. Nu este lipsa de cercetare motivul pentru care am ratat această activitate mecanică ciudată. Anatomiștii au cunoscut structura rinichilor și rolul acestora în producerea urinei încă din secolul XVII.

Rolul rinichilor în mecanica organismului

Capacitatea organului de a amesteca fizica pasivă a osmozei cu manevrele active ale diferitelor substanțe chimice pentru a echilibra  sărurile din organism, reziduriile și apa a fost de asemenea studiată pe larg, atât  în interiorul, cât și în afara corpului. Cu toate acestea, fiecare rinichi este compus din kilometri de canale și tubuli înghesuiți într-un spațiu nu mai mare decât pumnul, ceea ce poate da naștere unor conducte ciudate în interior. Studiile au arătat că celulele care căptușesc acei tubuli pot simți modificările presiunii hidrostatice și chiar pot răspunde.

Pompa micro-fliudă pentru rinichi – MFKP a lui Sun și echipei acestuia constă în blocuri modelate și membrane poroase capabile să conțină o cultură de celule care căptușesc tubulii renali. Imediat ce celulele s-au poziționat la locul lor și au fost supuse unei serii de teste pentru rezistență electrică și permeabilitate, cercetătorii au măsurat variațiile de presiune de-a lungul țesutului, ca răspuns la stropii de lichid dintr-o seringă.

Au descoperit că mișcarea fluidelor din apropierea celulelor era în sincronizare cu creșterea presiunii hidraulice, care era mai mare spre un capăt al țesutului. Astfel, tubulii acționau asemeni unei pompe. O privire atentă asupra proteinelor pe care celulele le produceau a arătat că mici modificări ale presiunii fluidelor care pătrund în țesuturi au schimbat aranjamentele canalelor ionice și structura de susținere, modificându-i forma și funcția.

Rinichii acționează ca o pompă

Pentru cei mai mulți dintre noi, acest lucru înseamnă că fluidele care trec din sânge în rinichi se mișcă parțial sub influența direcției mecanice a celulelor în sine. Pentru a vedea cum se desfășoară acest comportament în rinichii mai puțin funcționali, cercetătorii au folosit celule prelevate de la indivizii care sufereau de ADPKD.

În aceste condiții, datorită modului în care celulele care căptușesc tubulii renali și își schimbă forma, apar în mod obișnuit chisturile, deformând țesutul și crescând riscul de pietre la rinichi și infecții ale tractului urinar. Dar, conform cercetărilor este vorba de mai mult de atât. Cercetătorii au observat celulele pompând invers, cu gradientul de presiune răsturnat de la un capăt la altul.

Atunci când tratamentul pentru ADPKD a fost aplicat acestor celule, gradientul de presiune n-a netezit, sugerând că medicamentul este funcțional și că reduce presiunea asupra țesuturilor și prin urmare încetinește rata de formare a chisturilor.

Vă mai recomandăm și:

Combinând ibuprofenul cu alte medicamente îți poți afecta permanent rinichii

Rinichii imprimați 3D ar putea revoluționa transplanturile

Comoara din arhivă. Telescopul Spațial Hubble a dezvăluit peste 1.000 de noi asteroizi

Celulele cerebrale care mor în cadrul bolii Parkinson au fost identificate

Vlad Constantin Voinea
Vlad Constantin Voinea
Vlad a făcut parte din echipa site-ului Descoperă.ro între februarie și august 2022, fiind pasionat de subiecte asociate cu știința, tehnologia, istoria și geopolitica. Vlad este specializat în managementul crizelor si prevenirea conflictelor, fiind absolvent al Universității Naționale ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării