Home » Știință » Un medicament împotriva HIV ajută la stabilirea conexiunilor între amintiri

Un medicament împotriva HIV ajută la stabilirea conexiunilor între amintiri

Publicat: 02.06.2022

S-a demonstrat că un medicament folosit în tratarea HIV îmbunătățește conexiunile dintre amintiri la șoarecii în vârstă. Descoperirile ar putea ajuta la devoalarea modului în care evenimentele contextuale sunt accesate în creierul uman și de ce acest lucru devine tot mai greu pe măsură ce îmbătrânim. 

Medicamentul cunoscut sub denumirea de Maraviroc, acționează la nivelul unei proteine celulare cunoscută ca CCR5, care se află pe suprafața globulelor albe din sânge. Când virusul HIV se conectează cu unul dintre acești receptori, poate intra în celule și mai apoi se poate replica. Dar medicamentul ajunge acolo înaintea virusului, blocând intrarea, indică Science Alert. 

Și nu face doar atât. În 2019, cercetătorii au descoperit că medicamentul Maraviroc poate ajuta neuronii să stabilească conexiuni mai bune în urma unui atac cerebral. În prezent, un alt studiu pe șoareci a atras atenția asupra mecanismului de funcționare al acestui medicament, inclusiv asupra efectelor pe care le are asupra celulelor implicate în procesul memoriei.

Formarea amintirilor

Pe măsură ce șoarecii îmbătrânesc, s-a observat că manifestarea CCR5 în neuroni se intensifică. Hipocampul este nucleul formării de amintiri de la nivelul creierului. Dar o creștere a CCR5 face mai dificil pentru neuroni să stabilească conexiuni bazate pe context. De fapt, atunci când cercetătorii au comparat șoarecii care manifestau CCR5 cu cei de la polul opus, au descoperit că ultimul grup era mai eficient în stabilirea de legături între amintiri.

Amintirile din acest caz se bazau pe frică. Soarecii au fost luați din mediul cu care se obișnuiseră și puși într-un mediu/context nou – A. Mai târziu, au fost duși într-un alt context/mediu – B. La două zile după, le-a fost administrat un șoc în contextul B. Au mai trecut două zile, iar animalele au fost puse din nou în mediul A pentru a vedea dacă erau pregătiți pentru un șoc.

Unii șoareci din cadrul studiului au fost introduși în mediul A și mediul B la o distanță de cinci ore. Alții au fost inserați în ambele medii, cu o distanță de timp de una, două, respectiv șapte zile. Printre șoareceii obișnuiți, cercetătorii au remarcat rate mai mari de „înghețarea” la contactul cu mediul A, ceea ce însemna frică. Dar printre șoarecii cu un nivel mai mare de manifestare al CCR5, frica se manifesta mult mai puțin.

Ce spune nivelul de CCR5 despre formarea amintirilor?

Niciunul dintre șoareci nu a reușit să lege contextul A de contextul B la fel de eficient atunci când inserțiile au fost separate de două sau mai multe zile. Numai când CCR5 a fost eliminat la unii șoareci, animalele au reușit să facă acest lucru. Această fereastră temporală, conturată de CCR5, există probabil astfel încât nu toate amintirile din creier să se conecteze. Unele trebuie separate pentru a menține eficiența, acesta fiind probabil rolul CCR5 în învățarea contextuală: ne ajută să uităm informațiile neimportante.

Pe măsură ce un mamifer înaintează în vârstă, CCR5 scapă oarecum de sub control și într-un anumit punct, chiar și contextele care sunt relativ apropiate nu mai pot fi asociate. La șoarecii mai bătrâni, inabilitatea de a lega mediul A de B s-a putut inversa cu Maraviroc. „Spre deosebire de șoarecii din grupul de control, animalele care au fost tratate cu Maraviroc au arătat unele semne de asociere a amintirilor”, menționau autorii studiului. 

„Astfel, blocarea CCR5 cu Maraviroc ameliorează deficitul din asocierea amintirilor la șoarecii de vârsta a doua. Toate aceste rezultate sugerează că exprimarea CCR5 are un rol în astuparea ferestrei temporale din legarea amintirilor, ca și deficiențele care pot apărea cu înaintearea în vârstă”.  Dacă aceste descoperiri se aplică și la oameni, atunci CCR5 ar putea deveni o țintă eficientă pentru cei cu astfel de probleme.

Vă mai recomandăm și: 

„Codul secret” din spatele unui tip crucial de memorie a fost dezvăluit

Cercetătorii au descoperit modul în care creierul conectează amintirile

Oamenii de știință ar fi găsit veriga lipsă dintre lumea primordială și viața modernă

Cinci alimente cheie pentru a crește puterea creierului. Cât de des le consumi?

Vlad Constantin Voinea
Vlad Constantin Voinea
Vlad a făcut parte din echipa site-ului Descoperă.ro între februarie și august 2022, fiind pasionat de subiecte asociate cu știința, tehnologia, istoria și geopolitica. Vlad este specializat în managementul crizelor si prevenirea conflictelor, fiind absolvent al Universității Naționale ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
Japonezii dau în judecată Guvernul din cauza schimbărilor climatice
Japonezii dau în judecată Guvernul din cauza schimbărilor climatice
România și alte șase țări europene, responsabile de 90% din produse contrafăcute reținute în UE
România și alte șase țări europene, responsabile de 90% din produse contrafăcute reținute în UE
Cele mai căutate joburi în 2025. Ce domeniu i-a atras cel mai mult pe români?
Cele mai căutate joburi în 2025. Ce domeniu i-a atras cel mai mult pe români?