Home » Știință » Bacterii „hiper-rezistente”, descoperite în solul Antarcticii. O nouă amenințare pentru sănătate?

Bacterii „hiper-rezistente”, descoperite în solul Antarcticii. O nouă amenințare pentru sănătate?

Bacterii „hiper-rezistente”, descoperite în solul Antarcticii. O nouă amenințare pentru sănătate?
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 31.05.2022

Bacterii „hiper-rezistente”, potențial capabile să se sustragă antibioticelor obișnuite, au fost descoperite pe pământul neprietenos al Antarcticii, potrivit unui nou studiu.

Deși amenințarea nu este iminentă, cercetătorii avertizează că acestea au potențialul de a reprezenta un anumit risc pentru sănătatea umană globală în anii următori – mai ales dacă Antarctica continuă să fie amenințată de criza climatică și de deteriorarea mediului.

Într-un articol publicat în revista Science of the Total Environment, oamenii de știință de la Universitatea din Chile explică modul în care au colectat mostre de sol din Peninsula Antarctică între 2017 și 2019. Când s-au întors în laborator, au fost surprinși de diversitatea bogată de microorganisme care se găseau în aceste soluri aspre.

Printre microorganisme, au fost găsite gene care pot oferi rezistență la mai multe antibiotice și la alte substanțe antimicrobiene, cum ar fi cuprul și clorul. Genele au fost găsite într-o varietate de bacterii, inclusiv Polaromonas, Pseudomonas, Streptomyces, Variovorax și Burkholderia.

Gene care ar putea favoriza mecanisme nemaivăzute până acum

Îngrijorător este faptul că au existat, de asemenea, dovezi ale existenței unor gene care ar putea permite mecanisme nemaivăzute până în prezent pentru a eluda antibioticele. Aceștia au descoperit bacterii din grupul Polaromonas capabile să pompeze enzime cu potențialul de a inactiva antibioticele de tip beta-lactama, care sunt esențiale pentru tratamentul diferitelor infecții.

Rezistența la antibiotice este accelerată în mod semnificativ de utilizarea greșită și excesivă a acestora. Cu toate acestea, este, de asemenea, posibil ca bacteriile să dezvolte în mod natural mecanisme de rezistență la antibiotice. Cercetătorii susțin că genele de rezistență la antibiotice pe care le-au descoperit au fost cel mai probabil rezultatul adaptării bacteriilor la condițiile extreme din Antarctica.

Dr. Andrés Marcoleta, conducătorul studiului de la Facultatea de Științe a Universității din Chile, explică faptul că această rezistență la antibiotice este deținută în cadrul unor „fragmente mobile” de ADN care pot fi transmise cu ușurință altor bacterii prin transfer orizontal de gene.

Amenințarea reprezentată de bacteriile din Antarctica devine tot mai probabilă

„Ideea că aceste gene ar putea ajunge în cele din urmă la bacteriile care provoacă infecții la oameni sau la alte animale, oferindu-le capacități mai mari de rezistență, nu pare nerezonabilă”, a declarat Dr. Marcoleta într-un comunicat.

El a adăugat că acest studiu nu ar trebui să stârnească panică – încă. Cu toate acestea, el a evidențiat modul în care amenințarea potențială reprezentată de bacteriile rezistente la antibiotice în Antarctica devine tot mai probabilă pe măsură ce activitatea umană devine o povară tot mai mare pentru continent.

„Știm că există un tranzit din ce în ce mai frecvent și mai masiv de persoane între Peninsula Antarctică și restul lumii, în principal prin Chile. Acest lucru generează potențiale oportunități de contact între microorganismele care colonizează sau infectează oamenii și cele care populează în mod natural solurile continentului alb”, a continuat Marcoleta.

„Pandemia de COVID-19 ne-a învățat că microorganismele, și în special agenții patogeni, pot provoca efecte cu acoperire globală. În acest sens, merită să ne întrebăm dacă schimbările climatice ar putea avea un impact asupra apariției bolilor infecțioase”, a avertizat Marcoleta, potrivit IFL Science.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un imens rezervor de apă a fost descoperit îngropat sub gheața din Antarctica

Antarctica, lovită de un val de cutremure fără precedent după ce un vulcan subacvatic s-a trezit

„Ultima șansă de a vedea Antarctica”. De ce tot mai mulți turiști vizitează continentul înghețat?

Vrei să numeri pinguini în Antarctica și să fii plătit pentru asta? Iată șansa vieții tale

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Legătura dintre vitamina B12 și cancer. Ce au descoperit oamenii de știință?
Legătura dintre vitamina B12 și cancer. Ce au descoperit oamenii de știință?
Prognoza meteo pentru toamnă. Ce temperaturi anunță ANM?
Prognoza meteo pentru toamnă. Ce temperaturi anunță ANM?
Experții meteo avertizează: „Nu am mai văzut niciodată un astfel de fenomen”
Experții meteo avertizează: „Nu am mai văzut niciodată un astfel de fenomen”
România a avut cea mai mare scumpire anuală la carburanți din Uniunea Europeană
România a avut cea mai mare scumpire anuală la carburanți din Uniunea Europeană
Astronomii ar fi descoperit sursa unor ecouri bizare detectate în Univers
Astronomii ar fi descoperit sursa unor ecouri bizare detectate în Univers
Arheologii din Turcia susțin că au găsit biserica în care a avut loc Primul Sinod de la Niceea
Arheologii din Turcia susțin că au găsit biserica în care a avut loc Primul Sinod de la Niceea
Sute de aminoacizi care nu au fost văzuți niciodată pe Pământ, descoperiți într-un singur meteorit
Sute de aminoacizi care nu au fost văzuți niciodată pe Pământ, descoperiți într-un singur meteorit
Astronauții viitorului și-ar putea „spăla” hainele folosind plasmă
Astronauții viitorului și-ar putea „spăla” hainele folosind plasmă
Misterul dintelui spiralat al narvalului a fost, în sfârșit, rezolvat
Misterul dintelui spiralat al narvalului a fost, în sfârșit, rezolvat
Noi săpături la Göbekli Tepe răstoarnă ce s-a știut despre situl vechi de 11.600 de ani
Noi săpături la Göbekli Tepe răstoarnă ce s-a știut despre situl vechi de 11.600 de ani
De ce răspunsurile imunitare la vaccinuri variază de la o persoană la alta?
De ce răspunsurile imunitare la vaccinuri variază de la o persoană la alta?
Un compus din citrice inversează unele semne de îmbătrânire, arată un studiu
Un compus din citrice inversează unele semne de îmbătrânire, arată un studiu
Un tratament pentru tinerii cu depresie administrat prin internet a depășit îngrijirea obișnuită într-un studiu clinic
Un tratament pentru tinerii cu depresie administrat prin internet a depășit îngrijirea obișnuită într-un studiu clinic
Cum atacă nicotina vasele de sânge?
Cum atacă nicotina vasele de sânge?
Timp de mai bine de 10.000 de ani, oamenii au trăit la peste 2.000 de metri altitudine în Munții Pirinei, dezvăluie un studiu
Timp de mai bine de 10.000 de ani, oamenii au trăit la peste 2.000 de metri altitudine în Munții Pirinei, dezvăluie un ...
Cercetătorii au descoperit cea mai rapidă stea din Calea Lactee
Cercetătorii au descoperit cea mai rapidă stea din Calea Lactee
Cea mai vârstnică persoană din lume care încă trăiește s-a născut înainte de scufundarea Titanicului
Cea mai vârstnică persoană din lume care încă trăiește s-a născut înainte de scufundarea Titanicului
Primul șarpe din lume care a primit un tratament revoluționar împotriva cancerului folosit de obicei la oameni
Primul șarpe din lume care a primit un tratament revoluționar împotriva cancerului folosit de obicei la oameni