Home » Știință » Telescopul spațial James Webb va studia două „Super-Pământuri” ciudate

Telescopul spațial James Webb va studia două „Super-Pământuri” ciudate

Telescopul spațial James Webb va studia două „Super-Pământuri” ciudate
LHS 3844 b. Credit foto: NASA, ESA, CSA, Dani Player (STScI)
Publicat: 01.06.2022

Telescopul Spațial James Webb plănuiește să exploreze noi și ciudate lumi stâncoase în detalii fără precedent.

Echipa telescopului are o agendă ambițioasă pentru a analiza geologia acestor planete mici de la „50 de ani-lumină distanță”, a declarat aceasta într-un comunicat. Munca va fi o mare provocare pentru noul observator.

Planetele stâncoase sunt mai greu de observat decât giganții gazoși cu ajutorul tehnologiei actuale a telescoapelor, din cauza luminozității relative a planetelor mai mici în apropierea unei stele și a dimensiunilor lor relativ mici.

Însă oglinda puternică a lui Webb și amplasarea în spațiul îndepărtat ar trebui să-i permită să examineze două planete puțin mai mari decât Pământul, cunoscute sub numele de „super-Pământuri”.

O mare provocare pentru noul observator

Cele două planete pe care oficialii Webb le-au evidențiat includ planeta 55 Cancri e, super fierbinte și acoperită de lavă, și LHS 3844 b, care nu are o atmosferă substanțială.

55 Cancri e orbitează în jurul stelei sale mamă la o distanță strânsă de 2,4 milioane de km, aproximativ patru procente din distanța relativă dintre Mercur și Soare.

Învârtindu-se în jurul stelei sale doar o dată la fiecare 18 ore, planeta are temperaturi de suprafață peste punctul de topire al majorității tipurilor de roci. Oamenii de știință au presupus, de asemenea, că planeta este blocată față de stea, ceea ce înseamnă că o parte se află întotdeauna cu fața spre soarele arzător, deși observațiile Telescopului Spațial Spitzer al NASA sugerează că zona cea mai fierbinte ar putea fi ușor decalată.

Oamenii de știință spun că, de fapt, căldura decalată s-ar putea datora unei atmosfere groase care poate deplasa căldura în jurul planetei sau pentru că noaptea plouă cu lavă, într-un proces care elimină căldura din atmosferă.

Noi perspective asupra planetelor asemănătoare cu Pământul

Două echipe vor testa aceste ipoteze: una condusă de cercetătorul Renyu Hu de la Jet Propulsion Laboratory al NASA va examina emisia termică a planetei pentru a găsi semne ale unei atmosfere, în timp ce o a doua echipă condusă de Alexis Brandeker, profesor asociat la Universitatea din Stockholm, va măsura emisia de căldură de pe partea luminată a lui 55 Cancri e, scrie Space.

LHS 3844 b este, de asemenea, un orbitator apropiat, mișcându-se în jurul stelei sale doar o dată la fiecare 11 ore. Cu toate acestea, steaua este mai mică și mai rece decât cea a lui 55 Cancri e. Astfel, suprafața planetei este mult mai rece, iar observațiile Spitzer au arătat că probabil nu există o atmosferă substanțială prezentă pe planetă.

O echipă condusă de astronomul Laura Kreidberg de la Institutul Max Planck pentru Astronomie speră să surprindă un semnal al suprafeței cu ajutorul spectroscopiei, în care diferite lungimi de undă ale luminii sugerează diferite elemente.

Cum arăta Pământul timpuriu pe vremea când era fierbinte?

Spectrele de emisie termică ale laturii de zi a planetei vor fi comparate cu roci cunoscute, precum bazaltul și granitul, pentru a vedea dacă se poate deduce compoziția suprafeței.

Cele două investigații „ne vor oferi noi perspective fantastice asupra planetelor asemănătoare cu Pământul în general, ajutându-ne să aflăm cum ar fi putut fi Pământul timpuriu când era fierbinte, așa cum sunt aceste planete astăzi”, a declarat Kreidberg în același comunicat.

Webb lucrează acum la procedurile de punere în funcțiune din ultima etapă, cum ar fi urmărirea țintelor din Sistemul Solar și trecerea de la atitudini mai calde la cele mai reci pentru a testa rezistența oglinzii sale și alinierea instrumentelor.

Observatorul în valoare de 10 miliarde de dolari ar trebui să își încheie punerea în funcțiune în jurul lunii iunie și să treacă la ciclul 1 de observații la scurt timp după aceea.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Telescopul James Webb a urmărit, în premieră, un asteroid. Ce provocări înfruntă observatorul?

Telescopul James Webb, „aproape gata” să dezvăluie misterele Sistemului Solar

Primele imagini făcute de Telescopul Spațial James Webb, dezvăluite de NASA

Telescopul Spațial James Webb, mașinăria care nu are voie să dea greș

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Genomurile mayașilor antici dezvăluie colapsul populației și al civilizației în urmă cu 1.200 de ani
Genomurile mayașilor antici dezvăluie colapsul populației și al civilizației în urmă cu 1.200 de ani
Un prădător bizar cu trei ochi exista în oceanele lumii acum jumătate de miliard de ani
Un prădător bizar cu trei ochi exista în oceanele lumii acum jumătate de miliard de ani
Un craniu vechi de 300.000 de ani nu se potrivește cu nicio specie umană
Un craniu vechi de 300.000 de ani nu se potrivește cu nicio specie umană
Ce să faci și ce să NU faci în caz de inundație. Ghid practic de supraviețuire și prevenire
Ce să faci și ce să NU faci în caz de inundație. Ghid practic de supraviețuire și prevenire
Cea mai devastatoare inundație din istorie. Unde a lovit, cum s-a format și ce lecții tragem din tragedie
Cea mai devastatoare inundație din istorie. Unde a lovit, cum s-a format și ce lecții tragem din tragedie
Un studiu confirmă că oamenii pot comunica doar din priviri
Un studiu confirmă că oamenii pot comunica doar din priviri
Test de cultură generală. Când a fost inventată matematica?
Test de cultură generală. Când a fost inventată matematica?
Descoperire în fuziunea nucleară: Cel mai mare stelarator din lume a generat primul heliu-3
Descoperire în fuziunea nucleară: Cel mai mare stelarator din lume a generat primul heliu-3
Inteligența Artificială ar putea consuma aproape jumătate din energia centrelor de date până la finalul anului
Inteligența Artificială ar putea consuma aproape jumătate din energia centrelor de date până la finalul anului
Lentile de contact care oferă „viziune superumană”: cum este posibilă vederea în infraroșu
Lentile de contact care oferă „viziune superumană”: cum este posibilă vederea în infraroșu
Păpădiile, dușmanul grădinarilor sau aliatul peisajului urban?
Păpădiile, dușmanul grădinarilor sau aliatul peisajului urban?
80 de ani de la procesul „ziariştilor fascişti, vinovaţi de dezastrul ţării”. Cum îi şantaja pe politicieni Pamfil Şeicaru
80 de ani de la procesul „ziariştilor fascişti, vinovaţi de dezastrul ţării”. Cum îi şantaja pe politicieni Pamfil ...
Pe urmele NASA: China lansează propria misiune pentru recuperarea de mostre de asteroid
Pe urmele NASA: China lansează propria misiune pentru recuperarea de mostre de asteroid
Câte dintre companiile din România integrează Inteligența Artificială?
Câte dintre companiile din România integrează Inteligența Artificială?
Tesla este cu un pas mai aproape de lansarea „robotaxi”, anunță Elon Musk
Tesla este cu un pas mai aproape de lansarea „robotaxi”, anunță Elon Musk
Un chinez a supraviețuit după o călătorie neașteptată cu parapanta. La ce înălțime a ajuns?
Un chinez a supraviețuit după o călătorie neașteptată cu parapanta. La ce înălțime a ajuns?
De ce a amânat Hitler de mai multe ori data invaziei Uniunii Sovietice?
De ce a amânat Hitler de mai multe ori data invaziei Uniunii Sovietice?
Plictiseala ar putea fi, de fapt, benefică pentru creier, dezvăluie oamenii de știință
Plictiseala ar putea fi, de fapt, benefică pentru creier, dezvăluie oamenii de știință