Home » Știință » Elementul cheie care a dus la apariția vieții pe Pământ, existent și pe Marte. Ce au descoperit cercetătorii?

Elementul cheie care a dus la apariția vieții pe Pământ, existent și pe Marte. Ce au descoperit cercetătorii?

Publicat: 07.06.2022

Oamenii de știință de la Foundation for Applied Molecular Evolution au anunțat că acidul ribonucleic (ARN), un analog al ADN-ului care a fost probabil primul material genetic al vieții, se formează spontan pe sticla de lavă de pe Marte.

O astfel de sticlă era abundentă pe Pământ în urmă cu 4,35 miliarde de ani, iar bazalturi similare din această vechime supraviețuiesc astăzi pe Marte. „Comunitățile care studiază originile vieții au analizat acest mister în ultimii ani”, a remarcat Steven Benner, co-autor al studiului care apare în revista Astrobiology.

„O comunitate reia întrebările clasice cu scheme chimice complexe care necesită o chimie dificilă”, a explicat Benner. Cu toate acestea, tocmai din cauza complexității acestei chimii, nu este posibil să explice modul în care viața a luat naștere efectiv pe Pământ.

În schimb, studiul Fundației adoptă o abordare mai simplă. Condus de Elisa Biondi, studiul arată că moleculele de ARN, cu o lungime de 100-200 de nucleotide, se formează atunci când trifosfații de nucleozidă nu fac altceva decât să treacă prin sticla bazaltică.

Care a fost primul material genetic al vieții?

„Sticla bazaltică era peste tot pe Pământ la acea vreme”, a remarcat Stephen Mojzsis, un cercetător care a participat la studiu. „Timp de câteva sute de milioane de ani după ce s-a format Luna, impacturile frecvente, împreună cu vulcanismul abundent de pe tânăra planetă, au format lavă bazaltică topită, sursa sticlei bazaltice. De asemenea, impacturile au evaporat apa pentru a da teren uscat, oferind mediile în care s-ar fi putut forma ARN”.

Aceleași impacturi au livrat și nichel, despre care echipa a arătat că dă trifosfați nucleozidici și fosfat activat, găsit de asemenea în sticla de lavă.

Aceiași factori declanșatori care au format sticla au redus și atmosfera cu nucleele lor metalice de fier-nichel. Bazele ARN, ale căror secvențe stochează informații genetice, se formează în astfel de atmosfere. Echipa a arătat anterior că nucleozidele se formează printr-o reacție simplă între fosfatul de riboză și bazele ARN.

Aceleași roci rezolvă și celelalte paradoxuri în fabricarea ARN-ului, într-un traseu care pornește de la molecule organice simple până la primul ARN, scrie Phys.org.

„Trebuie să căutăm viața pe Marte cât de repede putem”

Astfel, această lucrare completează o cale care creează ARN din molecule organice mici care erau aproape sigur prezente pe Pământul timpuriu. Un singur model geologic trece de la una și două molecule de carbon pentru a da molecule de ARN suficient de lungi pentru a susține evoluția.

„Rămân întrebări importante”, avertizează Benner. „Încă nu știm cum au ajuns toate elementele constitutive ale ARN-ului să aibă aceeași formă generală”. De asemenea, legăturile dintre nucleotide pot fi variabile în materialul sintetizat pe sticlă bazaltică, iar importanța acestui aspect nu este cunoscută.

Marte este relevant pentru această căutare, deoarece aceleași minerale și impacturi erau prezente și pe Marte din vechime. Cu toate acestea, planeta nu a suferit deriva continentală și tectonica plăcilor care au îngropat majoritatea rocilor de pe Pământ mai vechi de 4 miliarde de ani. Astfel, rocile din perioada relevantă rămân pe suprafața lui Marte. Misiunile recente au găsit toate rocile necesare, inclusiv borat.

„Dacă viața a apărut pe Pământ pe această cale simplă, atunci probabil că a apărut și pe Marte”, a declarat Benner. „Acest lucru face și mai important să căutăm viața pe Marte cât de repede putem”.

Vă recomandăm să mai citiți și:

De ce s-a „uscat” Marte? Un nou studiu sugerează răspunsuri neobișnuite

Cercetătorii cred că au aflat ce anume cauzează furtunile de praf de pe Marte

Noi indicii despre „ușa” misterioasă de pe Marte. Ce a descoperit NASA?

NASA a dezvăluit primele sale planuri de a trimite doi astronauți pe Marte

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Criptarea care îți protejează contul bancar ar putea fi „spartă” de un calculator cuantic în 3 zile, sugerează un studiu
Criptarea care îți protejează contul bancar ar putea fi „spartă” de un calculator cuantic în 3 zile, sugerează un studiu
Un studiu pe 27.000 de bărbați răspunde la întrebarea dacă lenjeria strâmtă afectează calitatea spermei
Un studiu pe 27.000 de bărbați răspunde la întrebarea dacă lenjeria strâmtă afectează calitatea spermei
Înlocuirea lactatelor cu băuturi vegetale nefortificate poate duce la deficiențe de nutrienți
Înlocuirea lactatelor cu băuturi vegetale nefortificate poate duce la deficiențe de nutrienți
Unele dintre cele mai vechi și mai spectaculoase opere de artă rupestră din lume sunt protejate de un scut invizibil
Unele dintre cele mai vechi și mai spectaculoase opere de artă rupestră din lume sunt protejate de un scut invizibil
Stoicismul s-a născut sub un portic din Atena și a ajuns să conducă Imperiul Roman! Povestea filosofiei care l-a cucerit pe Marcus Aurelius (P)
Stoicismul s-a născut sub un portic din Atena și a ajuns să conducă Imperiul Roman! Povestea filosofiei care l-a cucerit ...
Mergeau 30 de kilometri în cinci ore și se antrenau cu arme de două ori mai grele! Cum își pregăteau romanii soldații și ce legătură aveau cu filosofia lui Marcus Aurelius (P)
Mergeau 30 de kilometri în cinci ore și se antrenau cu arme de două ori mai grele! Cum își pregăteau romanii soldații ...
Astronomii au crezut că acest obiect este o galaxie din Universul foarte timpuriu, dar apoi a început să se miște
Astronomii au crezut că acest obiect este o galaxie din Universul foarte timpuriu, dar apoi a început să se miște
Astronomii sunt uimiți de o structură incredibil de lungă dintr-un sistem stelar din apropiere
Astronomii sunt uimiți de o structură incredibil de lungă dintr-un sistem stelar din apropiere
Este posibil ca neanderthalienii să fi fost mult mai organizați decât am fi crezut
Este posibil ca neanderthalienii să fi fost mult mai organizați decât am fi crezut
Legătura surprinzătoare dintre somnul din timpul zilei și demență
Legătura surprinzătoare dintre somnul din timpul zilei și demență
O pasăre hawaiană pe cale de dispariție își folosește întregul corp pentru a „săpa” după hrană
O pasăre hawaiană pe cale de dispariție își folosește întregul corp pentru a „săpa” după hrană
Romanii au construit drumuri care rezistă și după 2.000 de ani. Cum călătorea împăratul Marcus Aurelius și de ce unele șosele moderne se strică după câțiva ani (P)
Romanii au construit drumuri care rezistă și după 2.000 de ani. Cum călătorea împăratul Marcus Aurelius și de ce ...
Cum arăta harta lumii acum 2.000 de ani, pe vremea lui Marcus Aurelius. Ce știau romanii despre China, India și teritoriile necunoscute (P)
Cum arăta harta lumii acum 2.000 de ani, pe vremea lui Marcus Aurelius. Ce știau romanii despre China, India și teritoriile ...
Sorin Ene, invitat la „Podcast cu Prioritate” #116 by ProMotor. Drift, familie, mașini spectaculoase și noua generație de piloți din România
Sorin Ene, invitat la „Podcast cu Prioritate” #116 by ProMotor. Drift, familie, mașini spectaculoase și noua generație ...
Furnicile mai mici alocă o parte mai mare din bugetul lor energetic de repaus creierului
Furnicile mai mici alocă o parte mai mare din bugetul lor energetic de repaus creierului
ADN-ul antic rescrie povestea modului în care s-au răspândit limbile germanice și celtice în Europa
ADN-ul antic rescrie povestea modului în care s-au răspândit limbile germanice și celtice în Europa
Sportul în exces ar putea afecta creierul, relevă un studiu
Sportul în exces ar putea afecta creierul, relevă un studiu
Cercetătorii au presat apă între două diamante și au observat ceva ce nu mai fusese văzut niciodată într-un laborator
Cercetătorii au presat apă între două diamante și au observat ceva ce nu mai fusese văzut niciodată într-un laborator