Un nou coronavirus a fost găsit răspândindu-se printre rozătoarele din Suedia

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Liliecii și pangolinii nu sunt singurele animale sălbatice care pot transmite un nou coronavirus. Rozătoarele precum șobolanii, șoarecii și șoarecii de câmp pot, de asemenea, să poarte virusuri care se pot transmite la oameni.

Cercetătorii au identificat un nou coronavirus răspândit și comun la șoarecele scurmător (Myodes glareolus) din Suedia și au numit acest virus Grimsö, după locul unde a fost descoperit.

• De ce izbucnim uneori în plâns atunci când cineva ne întreabă „Ce faci?”
• Ce se întâmplă atunci când companiile negociază cu hackerii. Cazul atacului cibernetic care a afectat milioane…

Încă nu se știe dacă noul virus este periculos pentru oameni; cu toate acestea, descoperirile ne reamintesc motivul pentru care trebuie să monitorizăm virusurile faunei sălbatice, în special cele transportate de animalele care trăiesc în imediata noastră apropiere, scrie Science Alert.

Un nou coronavirus s-ar putea răspândi în Europa

„Încă nu știm ce potențiale amenințări poate aduce virusul Grimsö pentru sănătatea publică. Cu toate acestea, pe baza observațiilor noastre și a coronavirusurilor anterioare identificate în rândul șoarecilor scurmători, există motive întemeiate pentru a continua monitorizarea coronavirusului printre rozătoarele sălbatice”, spune virologul Åke Lundkvist, de la Universitatea Uppsala din Suedia.

Șoarecii scurmători sunt unele dintre cele mai comune rozătoare găsite în Europa. Drumurile lor se încrucișează adesea cu oamenii și sunt gazde cunoscute ale virusului Puumala, care provoacă o febră hemoragică cunoscută sub numele de nefropatie epidemică.

Atunci când caută refugiu față de condițiile meteorologice nefavorabile, se cunoaște faptul că acești șoareci se adăpostesc în clădiri, iar acest lucru crește riscul ca oamenii să contracte boala purtată de aceștia și să o ducă în gospodării.

Atenție la bolile faunei sălbatice

Chiar înainte de declanșarea pandemiei de COVID-19, Lundkvist și colegii săi au încercat să monitorizeze bolile faunei sălbatice în rândul șoarecilor, pentru a anticipa mai bine momentul în care s-ar putea răspândi virusurile purtate de aceștia. Având în vedere ritmul neîncetat al schimbărilor climatice și al distrugerii habitatului, există toate șansele ca, pe viitor, interacțiunile noastre cu șoarecii scurmători să crească.

Între 2015 și 2017, cercetătorii de la Uppsala au examinat 450 de șoareci scurmători sălbatici dintr-un loc aflat la vest de Stockholm, numit Grimsö. În urma testelor, echipa a descoperit un nou coronavirus, mai precis un betacoronavirus, care circula în 3,4% din eșantion.

Betacoronavirusurile se găsesc de obicei la lilieci și rozătoare și, atunci când se transmit la oameni, sunt responsabile pentru cauzarea răcelii comune și a virusurilor respiratori precum SARS-CoV-2.

Noul virus al șoarecelui scurmător încă nu se transmite la oameni, dar dacă COVID-19 ne-a învățat ceva, acel lucru este că avem nevoie de o supraveghere sporită a bolilor faunei sălbatice pentru a preveni noi focare.

Acest nou coronavirus este foarte divergent

În decursul celor trei ani, cercetătorii din Suedia au descoperit mai multe tulpini virale distincte ale virusului Grimsö care circulă în rândul populațiilor de șoareci.

În plus, alte coronavirusuri strâns legate au fost distribuite la scară largă printre șoarecii din alte părți ale Europei, precum Franța, Germania și Polonia, ceea ce sugerează că aceste animalecsunt rezervoare naturale pentru boală.

Natura extrem de divergentă a virusului Grimsö este un semn rău. Indică că virusul se adaptează ușor la gazde și habitate noi.

Diferitele tulpini găsite în circulație ar fi putut proveni inițial de la șoarecii scurmători sau s-au transmis de la o altă specie.

„Având în vedere că șoarecii scurmători sunt una dintre cele mai comune specii de rozătoare din Suedia și Europa, descoperirile noastre indică faptul că virusul Grimsö ar putea circula la scară largă în șoareci și subliniază în continuare importanța supravegherii coronavirusurilor la micile mamifere sălbatice, în special la rozătoarele sălbatice”, scriu autorii.

Distrugerea habitatelor crește riscul transmiterii virusurilor la oameni

Alte studii au avertizat recent că exploatarea umană a spațiilor sălbatice a crescut în mod direct riscul ca bolile animalelor să se răspândească și la oameni. Acest risc a fost deosebit de notabil în rândul animalelor precum liliecii, rozătoarele și primatele, care au populații abundente și s-au adaptat ușor la mediile umane.

Deși rozătoarele și liliecii au fost considerați de mult timp vectori ai bolilor umane, acestea nu sunt singurele animale pe care specialiștii în boli infecțioase trebuie să le urmărească.

Mamiferele mai mari, precum căprioarele sălbatice, sunt în contact strâns cu civilizația umană, iar în nord-estul Statelor Unite, aproximativ 40% dintre căprioare au fost expuse la SARS-CoV-2.

Nurcile au fost, de asemenea, implicate în pandemia de COVID-19, iar cercetătorii sunt îngrijorați de faptul că virusul ar putea suferi mutații în aceste gazde animale și ne-ar putea reinfecta cu o altă tulpină mai târziu.

Ce putem face?

Frica a făcut ca milioane de nurci de crescătorie să fie sacrificate ca măsură preventivă. Dar decimarea populațiilor întregi de animale nu este o soluție acceptabilă, mai ales în sălbăticie. Crearea mai multor tulburări ecologice va servi doar la dezechilibrarea în continuare a ecosistemelor, stresând mai multe animale și creând mai multe oportunități pentru virusuri. Prin urmare, o supraveghere îmbunătățită va fi esențială.

Dacă vremea rea și distrugerea habitatelor se înrăutățesc pe viitor, am putea trăi cu noi coronavirusuri în propriile locuințe.

Studiul a fost publicat în Viruses.

Vă recomandăm să citiți și:

Focarele de variola maimuței erau pe cale să izbucnească oricum, spun specialiștii

Diabetul de tip 2 accelerează îmbătrânirea creierului și declinul cognitiv

Cercetătorii au găsit molecula ce declanșează schimbările legate de miros la COVID-19

Vești proaste! Alcoolul poate dăuna inimii mai mult decât se credea până acum