Racheta Vega-C de la ESA a finalizat cu succes zborul inaugural

Racheta Vega-C a Agenției Spațiale Europene (ESA) și-a încheiat zborul inaugural, plasând încărcătura principală LARES-2, o misiune științifică a Agenției Spațiale Italiene (ASI), pe orbita sa planificată.

Șase CubeSats de cercetare din Franța, Italia și Slovenia au zburat ca încărcături secundare. Lansarea încheie un efort de mai mulți ani din partea ESA, a contractorului principal Avio și a partenerilor industriali din 13 state membre ale ESA de a dezvolta predecesorul rachetei Vega.

• Telescopul Spaţial Hubble împlineşte 34 de ani de funcţionare
• Poluarea cu metan, acum mai ușor de observat ca niciodată din spațiu

Zborul VV21 a decolat din portul spațial al Europei din Guyana Franceză la ora 16:13 (ora României) pe 13 iulie 2022. Această misiune a durat aproximativ 2 ore și 15 minute de la decolare până la eliberarea încărcăturii și arderea finală a motorului din treapta superioară AVUM+, informează ESA.

Masa totală a încărcăturii purtate de racheta Vega-C la decolare a fost de aproximativ 474 kg: 296 kg pentru LARES-2, restul fiind cele șase CubeSat, adaptoare de încărcătură și structuri de transport.

Ce noutăți aduce racheta Vega-C?

Vega-C reprezintă o creștere a capacității în comparație cu Vega, care a fost folosită începând din 2012. Cu noi prima și a doua etapă și o a patra etapă îmbunătățită, Vega-C crește performanța de la 1,5 t la aproximativ 2,3 t pe o orbită polară de referință de 700 km.

„Astăzi deschidem o nouă eră a soluțiilor europene de lansare, începând cu Vega-C și care urmează să fie completată de Ariane 6”, a declarat directorul de transport spațial al ESA, Daniel Neuenschwander.

Vega-C are o primă etapă nouă, mai puternică, P120C, bazată pe P80 de la Vega. Deasupra acesteia se află o nouă etapă a doua, Zefiro-40, și apoi aceeași etapă a treia Zefiro-9 ca cea folosită pe Vega.

Treapta superioară care poate fi reaprinsă este, de asemenea, îmbunătățită. AVUM+ are o capacitatea crescută de stocare a combustibilului lichid, pentru a livra încărcături pe mai multe orbite în funcție de cerințele misiunii și pentru a permite un timp operațional mai lung în spațiu în cadrul misiunilor extinse.

Motorul noii rachete

Motorul P120C va avea un rol dublu: fie două, fie patru unități vor acționa drept boostere și pentru Ariane 6. Partajarea acestei componente eficientizează eficiența industrială și îmbunătățește rentabilitatea ambelor lansatoare.

Cu treptele sale principale mai mari și carenajul mai mare, care dublează volumul de sarcină utilă în comparație cu Vega, racheta Vega-C măsoară 34,8 m înălțime, cu aproape 5 m mai înaltă decât Vega.

Noua configurație a lansatorului oferă o îmbunătățire semnificativă a flexibilității sistemului de lansare. Vega-C poate pune pe orbită sateliți mai mari, două încărcături principale sau poate găzdui diverse aranjamente pentru alte misiuni. Viitorul vehicul Space Rider de întoarcere pe Pământ al ESA va fi lansat pe orbită pe Vega-C.

Misiunea LARES-2 lansată de racheta Vega-C

Calea orbitală precisă a LARES-2 va fi urmărită cu laser, de la stațiile terestre. Scopul misiunii este de a măsura așa-numitul efect Lense-Thirring, o distorsiune a spațiu-timpului cauzată de rotația unui corp masiv precum Pământul, așa cum este prezis de Teoria Generală a Relativității a lui Einstein.

Predecesorul său, LARES, a fost încărcătura principală pe zborul inaugural din 2012 al Vega.

Încărcătura secundară a rachetei

Șase CubeSats au alcătuit încărcătura secundară a rachetei. AstroBio CubeSat (Italia) va testa o soluție pentru detectarea biomoleculelor în spațiu. Greencube (Italia) desfășoară un experiment de creștere a plantelor în microgravitație. ALPHA (Italia) își propune să ajute la înțelegerea fenomenelor legate de magnetosfera Pământului, cum ar fi aurorele boreale și australe.

Ceilalți trei CubeSats, Trisat-R (Slovenia), MTCube-2 (Franța) și Celesta (Franța) vor studia efectele unui mediu de radiații aspre asupra sistemelor electronice.

Dezvoltarea ulterioară a rachetei Vega-C

Pe măsură ce Vega-C începe operațiunile, dezvoltarea continuă. O altă variantă, Vega-E, va oferi începând cu 2026 o arhitectură simplificată prin înlocuirea ambelor etape a treia și a patra ale Vega-C cu o nouă etapă superioară criogenică.

Cheia pentru Vega-E este motorul M10 construit în Europa. Acesta utilizează combustibili mai durabili din punct de vedere ecologic, oxigen lichid criogenic și metan, și dispune de un sistem avansat de control al presiunii care permite opriri și reporniri multiple în spațiu. Furnizorul principal Avio a finalizat recent prima serie de teste.

Zborul VV21 a fost operat de ESA, care deține programul Vega-C și supraveghează dezvoltarea acestuia. Acest zbor inaugural deschide calea pentru începerea exploatării de către Arianespace și Avio.

După succesul lui Vega, statele membre la reuniunea ministerială a ESA din decembrie 2014 au convenit să dezvolte Vega-C, mai puternică, pentru a răspunde unei piețe în evoluție și nevoilor instituționale pe termen lung. Statele membre ESA care participă la programul Vega-C sunt Austria, Belgia, Republica Cehă, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Norvegia, România, Spania, Suedia și Elveția.

Vă recomandăm să citiți și:

Roverul Curiosity al NASA a surprins imagini uluitoare cu peisajul schimbător de pe Marte

Marte are atât de multă radiație, încât orice semn de viață ar fi îngropat adânc sub suprafață

Cea mai mare stea din Calea Lactee se stinge încet. Indicii despre modul în care mor stelele rare din galaxie

Marte ar fi găzduit viață de mai multe ori de-a lungul a miliarde de ani. Ce au descoperit cercetătorii?