Copiii compensează lipsa concentrării prin creativitate

Copiii se confruntă adesea cu lipsa concentrării, dar sunt buni la descoperirea de „trucuri” pentru a-și ușura sarcinile.

Schimbările spontane de strategie îi ajută să facă acest lucru, potrivit unui studiu despre comportamentul de învățare al copiilor, realizat de Institutul Max Planck pentru Dezvoltare Umană din Berlin.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

În comparație cu adulții, copiii nu sunt încă capabili să se concentreze la fel de bine, își amintesc mai puțin și durata lor de atenție este relativ scurtă. Acest lucru se datorează stadiului de dezvoltare cognitivă. Drept urmare, s-a presupus până acum, au un dezavantaj la rezolvarea sarcinilor.

Lipsa concentrării la copii, compensată de creativitate

Cu toate acestea, un studiu realizat de Grupul de Cercetare Max Planck „NeuroCode: Baza neuronală și computațională a învățării, memoriei și luării deciziilor” de la Institutul Max Planck pentru Dezvoltare Umană arată acum că concentrarea atențională mai largă poate fi un avantaj: copiii sunt buni la prelucrarea informațiilor mai puțin relevante și la folosirea lor pentru a găsi în mod spontan strategii noi și creative atunci când rezolvă sarcini, scrie Medical Xpress.

Și adulții manifestă schimbări spontane de strategie atunci când rezolvă sarcini, similare așa-numitelor „momente evrica” care fac rezolvarea unei sarcini mai ușoară.

Dar ce spune articolul publicat în revista PLOS ONE despre copii?

Deși copiii par să se lovească de lipsa concentrării atunci când rezolvă sarcini folosind strategii tradiționale, ei au aceeași probabilitate ca adulții să-și îndeplinească sarcinile folosind schimbări spontane de strategie.

„Rezultatele noastre arată că, deși copiii sunt adesea mai puțin concentrați și mai ușor distrași decât adulții, ei sunt surprinzător de flexibili în a descoperi soluții complet noi”, spune psihologul și neurologul Nicolas Schuck, liderul grupului de cercetare „NeuroCode” de la Institutul Max Planck pentru Dezvoltare Umană.

„În special având în vedere capacitatea lor de concentrare nedezvoltată pe deplin, acestea sunt rezultate importante pentru cercetarea comportamentului de învățare la copii”, a adăugat Schuck.

Ce au descoperit cercetătorii?

Studiul, în desfășurare din 2013, a folosit următoarea metodă: 47 de copii cu vârste cuprinse între 8 și 10 ani și 39 de adulți tineri cu vârste între 20 și 35 de ani au fost rugați să îndeplinească aceeași sarcină de luare a deciziilor. În această sarcină, li s-a cerut să determine poziția unui model folosind două răspunsuri posibile.

Culoarea modelului nu a fost inițial relevantă pentru răspunsul corect, dar a început să fie asociată cu răspunsul corect pe măsură ce sarcina progresa. Când participanții au observat acest lucru, au reușit să rezolve sarcina mult mai eficient și mai ușor. Participanții nu au fost informați că ar exista alți factori care influențează posibilele strategii de soluționare și i-au putut identifica doar independent.

Echipa NeuroCode de la MPIB, în colaborare cu cercetători de la Universitatea Goethe din Frankfurt pe Main, FernUniversität Hagen, Universitatea Humbold Berlin, UNSW Sydney și PFH Göttingen, a reușit să obțină următoarele rezultate: în comparație cu adulții tineri, copiii au avut în general performanțe semnificativ mai slabe în rezolvarea sarcinii.

Copiii au avut răspunsuri mai incorecte și premature. Cu toate acestea, proporția copiilor (27,5%) care au descoperit și utilizat strategia de culoare utilă a fost foarte asemănătoare cu cea a adulților tineri (28,2%).

„Momentul evrica”

Atât timp cât copiii au folosit doar strategiile și regulile inițiale disponibile, care necesitau concentrare și perseverență, au avut rezultate mai slabe. Cu toate acestea, la fel de mulți copii cât adulții tineri au descoperit și au folosit regula culorii.

Astfel, deși copiii au avut performanțe mai slabe în toate domeniile controlului cognitiv, o proporție aproape egală dintre aceștia în comparație cu adulții tineri s-au putut îmbunătăți printr-un „moment evrica” și astfel au câștigat un avantaj de performanță similar cu cel al grupului de adulți.

Noile cunoștințe despre „momentul evrica” sunt o descoperire importantă a studiului. „Descoperirile noastre furnizează dovezi că educatorii, părinții și profesorii ar trebui să fie mai puțin insistenți asupra regulilor rigide, învățându-i pe copii doar o modalitate de a rezolva problemele, ci trebuie să aprecieze și să încurajeze concentrarea atențională mai largă a copiilor”, spune Anika Löwe, din echipa NeuroCode și coautoare a studiului.

„Descoperirile noastre arată că putem avea mai multă încredere în strategiile creative de rezolvare a problemelor ale copiilor”, adaugă Löwe. Pe viitor, spune ea, în domeniul psihologiei dezvoltării cognitive, ar trebui să existe mai multe cercetări asupra proceselor creative, mai degrabă decât asupra lipsei de concentrare la copii.

Vă recomandăm să citiți și:

Un studiu confirmă, în sfârșit, că foamea te poate face să fii morocănos

Noi cercetări ar putea explica cauzele necunoscute ale epilepsiei

Este mai ușor să ierți atunci când ești sub stres cronic, arată un nou studiu

O nouă pastilă împotriva mahmurelii pretinde că descompune rapid alcoolul. Cum funcționează?