Dacă sângele este roșu, atunci de ce venele par să aibă o nuanță de albastru?

Se spune destul de des că sângele bogat în oxigen este roșu, în timp ce sângele sărac în oxigen este albastru. Dar este adevărată această afirmație?

Într-un cuvânt, nu. Sângele este întotdeauna roșu. Fiecare moleculă de hemoglobină, o proteină din celulele roșii din sânge care transportă oxigen, conține patru atomi de fier, care reflectă lumina roșie și astfel dau sângelui nostru culoarea roșie.

• Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu
• Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?

Nuanța de roșu se modifică în funcție de nivelul de oxigen din sânge. Când hemoglobina preia oxigen din plămâni, sângele este de un roșu vișiniu strălucitor, pe măsură ce se îndreaptă spre artere și către țesuturile din jurul corpului, indică Live Science.

Dar la întoarcerea în plămâni, după ce celulele sanguine au livrat oxigen la țesuturile din organism, sângele deoxigenat care curge prin vene este de un roșu mult mai închis, potrivit lui dr. Kleber Fertrin, profesor de hematologie la Școala de Medicină a Universității din Seattle, Washington.

Culoarea pe care o are sânngele în traseul pe care îl parcurge prin organism

Deci, sângele are diferite variații de roșu, dar nu există niciodată un moment în care sângele uman să fie albastru. Probabil că ai fost martor la o astfel de iluzie dacă ți s-a luat sânge: un ac alunecă într-o venă cu aspect albastru sau verde, dar sângele care se prelinge în flacon este sângele deoxigenat întunecat, de culoare vișinie.

„Vena albastră sau verde este aproape ca o iluzie cauzată de faptul că vena este sub acest strat mic, dar semnificativ de piele”, a spus Fertrin. „Culorile pe care le vedem se bazează pe lungimea de undă pe care o percepe retina noastră”. Și straturi variate de piele fac ca lungimile de undă să se împrăștie în moduri diferite, a spus el.

Sub pielea mai închisă la culoare, venele apar adesea verzi. Și pot părea albastre sau violete sub tonuri mai deschise ale pielii. Asta pentru că lungimile de undă verde și albastră ale luminii sunt mai scurte decât lungimile de undă roșii. Lumina roșie este mai bună la penetrarea țesutului uman decât lumina albastră. Deci, în timp ce lungimile de undă roșii sunt absorbite de pielea noastră, verdele și albastrul sunt reflectate.

Tonul pielii influențează percepția

Alte vase de sânge, precum capilarele minuscule aflate mai aproape de suprafață, nu sunt afectate la fel de mult de această iluzie. „Vârfurile degetelor par roz, deoarece vasele sunt mult mai aproape de suprafață”, a spus Fertrin.

Este similar cu ceea ce se întâmplă în stadiile incipiente ale unei vânătăi, care este de fapt doar sânge în afara vasului, a spus Fertrin. Dacă vătămarea este aproape de suprafață, vânătaia va apărea roșie sau purpurie, dar dacă este mai profundă, va părea albastru-violet. Culoarea sângelui în sine nu se schimbă, ci este doar o chestiune de cum o percepem noi.

În plus, sângele albastru există la crabi, homari, caracatițe și păianjeni. Aceste creaturi au cupru în sânge în loc de fier, ceea ce conferă sângelui o culoare albastră, potrivit Societății Americane de Chimie.

Vă mai recomandăm și:

De ce, cu tot progresul tehnologic, nu putem face sânge sintetic?

Microplastice descoperite pentru prima dată în carnea, laptele și sângele animalelor din ferme

Test de cultură generală. Care este cea mai rară grupă de sânge?

Servicii medicale pe calea aerului? Dronele au transformat livrările de sânge într-o țară africană