Home » Știință » Cercetătorii au descoperit „simetrii” care protejează Pământul de haosul din Univers

Cercetătorii au descoperit „simetrii” care protejează Pământul de haosul din Univers

Cercetătorii au descoperit „simetrii” care protejează Pământul de haosul din Univers
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 14.05.2023

Poate că Pământul n-ar fi trebuit să existe, dacă în Univers ar fi fost alte condiții. Acest lucru ar fi avut loc din cauza faptului că orbitele unor planete din interiorul Sistemul Solar –  Mercur, Venus, Pământ și Marte – sunt haotice, iar modelele sugerează că aceste planete interioare ar fi trebuit să se ciocnească până acum. Și totuși, acest lucru nu s-a întâmplat.

O nouă cercetare, publicată recent în revista Physical Review X ar putea explica în sfârșit de ce planetele menționate mai sus nu au sfârșit printr-o coliziune unele cu celelalte.

Cercetătorii au descoperit că mișcările planetelor interioare sunt constrânse de anumiți parametri care acționează ca o frânghie care inhibă haosului sistemului.

Pe lângă obținerea unei explicații matematice pentru aparenta armonie din Sistemul nostru Solar, perspectivele noului studiu ar putea ajuta cercetătorii să înțeleagă mai bine traiectoriile exoplanetelor din jurul altor stele.

Planetele exercită constant o atracție gravitațională reciprocă

Planetele exercită în mod constant o atracție gravitațională reciprocă una asupra celeilalte, iar aceste mici atracții fac în mod frecvent mici ajustări ale orbitelor planetelor. Planetele exterioare, care sunt mult mai mari, sunt mai rezistente la aceste mici tracțiuni și mențin astfel orbitele relativ stabile.

Totuși, problema traiectoriilor planetelor interioare este încă prea complicată pentru a fi rezolvată.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, matematicianul Henry Poincaré a demonstrat că, din punct de vedere matematic, este imposibil să se rezolve ecuațiile care guvernează mișcarea a trei sau mai multe obiecte care interacționează, cunoscută adesea sub numele de „problema celor trei corpuri”, potrivit Live Science.

Este posibil să luăm două scenarii în care distanțele dintre Mercur, Venus, Pământ și Marte diferă foarte puțin. Într-unul dintre sceanrii planetele se ciocnesc, iar în celălalt acestea se îndepărtează.

Ar fi nevoie de 30 de miliarde de ani pentru ca oricare dintre planete să se ciocnească

Timpul necesar pentru ca două traiectorii cu condiții inițiale aproape identice să difere cu o anumită valoare este cunoscut sub numele de timpul Lyapunov al sistemului haotic. În 1989, Jacques Laskar, astronom și director de cercetare la Centrul Național de Cercetare Științifică și la Observatorul din Paris și coautor al noului studiu, a calculat că timpul Lyapunov caracteristic pentru orbitele planetare din interiorul Sistemului Solar era de doar cinci milioane de ani.

„Practic, acest lucru înseamnă că pierzi o cifră o dată la zece milioane de ani. Astfel, spre exemplu, dacă incertitudinea inițială a poziției unei planete este de 15 metri, zece milioane de ani mai târziu, această incertitudine ar fi de 150 de metri. După 100 de milioane de ani, se pierd încă 9 cifre, ceea ce dă o incertitudine de 150 de milioane de kilometri, echivalentă cu distanța dintre Pământ și Soare. Practic, nu ai nicio idee despre unde se află planeta, a declarat Laskar.

Deși 100 de milioane de ani poate părea mult timp, Sistemul Solar în sine are o vechime de 4,5 miliarde de ani, iar lipsa unor evenimente dramatice i-a nedumerit multă vreme pe cercetători.

„Orbitele Sistemului Solar prezintă un haos excepțional de slab”

Laskar a simulat apoi traiectoriile planetelor interioare în următorii cinci miliarde de ani. El a constatat că există doar 1% șanse de coliziune planetară. Acesta a calculat, de asemenea, că ar fi nevoie de aproximativ 30 de miliarde de ani pentru ca oricare dintre planete să se ciocnească.

Laskar și colegii săi au identificat pentru prima dată „simetrii” sau „cantități conservate” în interacțiunile gravitaționale care creează o „barieră practică în rătăcirea haotică a planetelor”, a spus Laskar.

Renu Malhotra, profesor de știință planetară la Universitatea din Arizona, SUA, a declarat că este interesant faptul că „orbitele planetare ale Sistemului Solar prezintă un haos excepțional de slab”.

Vă mai recomandăm și:

Un „aparat foto” extrem de rapid a reușit să surprindă haosul atomilor

Nucleul intern al Pământului ar putea conține mai mult oxigen decât se credea

Ce a lăsat în urmă coliziunea dintre DART și Dimorphos? Primele rezultate de la telescoapele ESO

NASA testează un robot asemenea unui șarpe care va căuta viață pe Enceladus

Claudia Cociug
Claudia Cociug
Claudia Cociug, absolventă a Facultății de Litere, specializarea Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a făcut parte din echipa DESCOPERĂ.ro din noiembrie 2022 și până în iunie 2023. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?