Home » Știință » Cercetătorii au descoperit „simetrii” care protejează Pământul de haosul din Univers

Cercetătorii au descoperit „simetrii” care protejează Pământul de haosul din Univers

Cercetătorii au descoperit „simetrii” care protejează Pământul de haosul din Univers
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 14.05.2023

Poate că Pământul n-ar fi trebuit să existe, dacă în Univers ar fi fost alte condiții. Acest lucru ar fi avut loc din cauza faptului că orbitele unor planete din interiorul Sistemul Solar –  Mercur, Venus, Pământ și Marte – sunt haotice, iar modelele sugerează că aceste planete interioare ar fi trebuit să se ciocnească până acum. Și totuși, acest lucru nu s-a întâmplat.

O nouă cercetare, publicată recent în revista Physical Review X ar putea explica în sfârșit de ce planetele menționate mai sus nu au sfârșit printr-o coliziune unele cu celelalte.

Cercetătorii au descoperit că mișcările planetelor interioare sunt constrânse de anumiți parametri care acționează ca o frânghie care inhibă haosului sistemului.

Pe lângă obținerea unei explicații matematice pentru aparenta armonie din Sistemul nostru Solar, perspectivele noului studiu ar putea ajuta cercetătorii să înțeleagă mai bine traiectoriile exoplanetelor din jurul altor stele.

Planetele exercită constant o atracție gravitațională reciprocă

Planetele exercită în mod constant o atracție gravitațională reciprocă una asupra celeilalte, iar aceste mici atracții fac în mod frecvent mici ajustări ale orbitelor planetelor. Planetele exterioare, care sunt mult mai mari, sunt mai rezistente la aceste mici tracțiuni și mențin astfel orbitele relativ stabile.

Totuși, problema traiectoriilor planetelor interioare este încă prea complicată pentru a fi rezolvată.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, matematicianul Henry Poincaré a demonstrat că, din punct de vedere matematic, este imposibil să se rezolve ecuațiile care guvernează mișcarea a trei sau mai multe obiecte care interacționează, cunoscută adesea sub numele de „problema celor trei corpuri”, potrivit Live Science.

Este posibil să luăm două scenarii în care distanțele dintre Mercur, Venus, Pământ și Marte diferă foarte puțin. Într-unul dintre sceanrii planetele se ciocnesc, iar în celălalt acestea se îndepărtează.

Ar fi nevoie de 30 de miliarde de ani pentru ca oricare dintre planete să se ciocnească

Timpul necesar pentru ca două traiectorii cu condiții inițiale aproape identice să difere cu o anumită valoare este cunoscut sub numele de timpul Lyapunov al sistemului haotic. În 1989, Jacques Laskar, astronom și director de cercetare la Centrul Național de Cercetare Științifică și la Observatorul din Paris și coautor al noului studiu, a calculat că timpul Lyapunov caracteristic pentru orbitele planetare din interiorul Sistemului Solar era de doar cinci milioane de ani.

„Practic, acest lucru înseamnă că pierzi o cifră o dată la zece milioane de ani. Astfel, spre exemplu, dacă incertitudinea inițială a poziției unei planete este de 15 metri, zece milioane de ani mai târziu, această incertitudine ar fi de 150 de metri. După 100 de milioane de ani, se pierd încă 9 cifre, ceea ce dă o incertitudine de 150 de milioane de kilometri, echivalentă cu distanța dintre Pământ și Soare. Practic, nu ai nicio idee despre unde se află planeta, a declarat Laskar.

Deși 100 de milioane de ani poate părea mult timp, Sistemul Solar în sine are o vechime de 4,5 miliarde de ani, iar lipsa unor evenimente dramatice i-a nedumerit multă vreme pe cercetători.

„Orbitele Sistemului Solar prezintă un haos excepțional de slab”

Laskar a simulat apoi traiectoriile planetelor interioare în următorii cinci miliarde de ani. El a constatat că există doar 1% șanse de coliziune planetară. Acesta a calculat, de asemenea, că ar fi nevoie de aproximativ 30 de miliarde de ani pentru ca oricare dintre planete să se ciocnească.

Laskar și colegii săi au identificat pentru prima dată „simetrii” sau „cantități conservate” în interacțiunile gravitaționale care creează o „barieră practică în rătăcirea haotică a planetelor”, a spus Laskar.

Renu Malhotra, profesor de știință planetară la Universitatea din Arizona, SUA, a declarat că este interesant faptul că „orbitele planetare ale Sistemului Solar prezintă un haos excepțional de slab”.

Vă mai recomandăm și:

Un „aparat foto” extrem de rapid a reușit să surprindă haosul atomilor

Nucleul intern al Pământului ar putea conține mai mult oxigen decât se credea

Ce a lăsat în urmă coliziunea dintre DART și Dimorphos? Primele rezultate de la telescoapele ESO

NASA testează un robot asemenea unui șarpe care va căuta viață pe Enceladus

Claudia Cociug
Claudia Cociug
Claudia Cociug, absolventă a Facultății de Litere, specializarea Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a făcut parte din echipa DESCOPERĂ.ro din noiembrie 2022 și până în iunie 2023. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela
Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela
Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?
Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?
De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)
De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?
De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?
Antioxidantul recomandat de experți care nu ar trebui să lipsească din farfurie
Antioxidantul recomandat de experți care nu ar trebui să lipsească din farfurie
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu