Unii șoareci sunt mai asemănători cu dinozaurii decât ne-am fi așteptat

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Scanările cu computerul tomograf au dezvăluit că șoarecii din genul Acomys au un strat de solzi osoși în coadă, ascuns sub piele.

Cercetătorii au descoperit întâmplător că toate speciile dintr-un anumit gen de șoareci au solzi osoși în coadă. Până acum, se știa doar despre un grup de mamifere, tatu, că posedă acești solzi.

Șoarecii din genul Acomys, care conține 21 de specii, par similari cu șoarecii obișnuiți din genul Mus, dar sunt mai strâns înrudiți cu subfamilia de rozătoare Gerbillinae, care include gerbilii mongoli și șobolanii-de-nisip. Șoarecii Acomys au fire de păr neobișnuit de rigide și zbârlite, cunoscute sub numele de „păr protector”, care îi apără de abraziune și umiditate.

Șoarecii cu solzi osoși în coadă

Edward Stanley, specialist în imagistică digitală la Muzeul de Istorie Naturală din Florida (SUA), a vrut să scaneze specii de șoareci țepoși ca parte a proiectului openVertebrae (oVert), un proiect în derulare care își propune să studieze 20.000 de exemplare de vertebre din muzeele și universitățile din SUA.

Stanley a împrumutat câteva exemplare de la colegul Malcolm Maden, biolog al vieții sălbatice la Universitatea din Florida, și a folosit un scaner CT pentru a crea imagini detaliate ale structurilor lor interne.

Scanările au dezvăluit prezența solzilor osoși, cunoscuți sub numele de osteoderme, ascunși sub stratul exterior de piele de pe cozile șoarecilor.

„I-am dat lui Ed câțiva dintre șoarecii mei pentru a-i scana ca parte a proiectului său și, iată, aveau plăci osoase foarte rare în pielea cozii. A fost o descoperire întâmplătoare făcută de doi oameni din același loc care lucrează la lucruri diferite”, a spus Maden, citat de Live Science.

Descoperirile au fost publicate în jurnalul iScience.

O caracteristică extrem de rară la mamifere

Osteodermele sunt extrem de rare la mamifere. Tatu (Dasypus) este singurul alt gen de mamifere cunoscut că posedă solzi osoși, care acoperă majoritatea corpului. Dar osteodermele sunt comune la reptile, inclusiv la șopârle și crocodilieni, precum și la unele specii de broaște. Osteodermele erau, de asemenea, obișnuite la dinozauri și erau deosebit de importante pentru anchilozauri, care se luptau între ei folosindu-și cozile asemănătoare unor bâte.

Totuși șoarecii Acomys își folosesc probabil cozile osoase ca mecanism de apărare împotriva prădătorilor, mai degrabă decât pentru luptă.

Osteodermele din cozile șoarecilor Acomys sunt similare ca formă și structură cu cele găsite în rămășițele fosilizate ale leneșilor dispăruți, care posedau și ei solzi osoși. Acest lucru arată că osteodermele „au mai existat și înainte” la mamifere, a spus Maden, și sugerează că plăcile de protecție au evoluat în arborele evolutiv al mamiferelor de mai multe ori decât se credea anterior.

Cercetătorii vor să creeze în laborator „șoarecele cu armură”

Experimentele ulterioare au arătat că osteodermele se dezvoltă la șoarecii Acomys la aproximativ șase săptămâni după naștere. Cercetătorii au folosit un tip de analiză genetică cunoscută sub numele de secvențiere ARN pentru a identifica genele de bază implicate în formarea solzilor. Deși cercetătorii încă nu sunt siguri de ce se formează aceștia.

Oamenii de știință au descoperit că șoarecii au dezactivat genele responsabile de producerea cheratinei (o proteină găsită sub piele la alte cozi de șoarece, precum și în părul și unghiile umane) și au activat în schimb genele pentru osteodermă.

Echipa urmează să studieze modul exact în care șoarecii fac acest lucru, în speranța de a putea crea în mod artificial, în laborator, un „șoarece cu armură”, a spus Maden.

Vă recomandăm să citiți și:

Cel mai mare rechin alb din lume este Deep Blue, o femelă de peste 6 metri lungime

Misterioasa pisică-vulpe corsicană este o specie unică

Sitarii au cele mai albe pene măsurate vreodată

Un studiu arată ce viteză a vântului pot suporta diferite specii de păsări marine