Home » Știință » Acum putem asculta simfonia Universului, mulțumită telescoapelor NASA

Acum putem asculta simfonia Universului, mulțumită telescoapelor NASA

Acum putem asculta simfonia Universului, mulțumită telescoapelor NASA
M104. Foto: R. Kennicutt (Steward Obs.) et al., SSC, JPL, Caltech, NASA
Publicat: 23.06.2023

Diferitele agenții spațiale din lume ne-au obișnuit deja cu imagini fascinante din spațiul îndepărtat, dar cum ar fi dacă am putea și să ascultăm simfonia Universului? Acum este posibil!

Astronomii privesc adesea obiectele din spațiu cu ajutorul mai multor telescoape. Deoarece telescoape diferite pot detecta diferite tipuri de lumină, fiecare instrument furnizează propriile informații despre obiectul observat.

Acest lucru este oarecum similar cu modul în care diferitele note ale gamelor muzicale pot fi redate împreună pentru a crea armonii care sunt imposibil de realizat folosind doar note individuale.

NASA a produs „sonificări” ale datelor astronomice

În ultimii câțiva ani, NASA a produs „sonificări” ale datelor astronomice. Cel mai recent proiect preia datele colectate de telescoape (dintre care cele mai multe sunt invizibile pentru ochiul liber) și le transpune în note muzicale și sunete, astfel încât să putem asculta simfonia Universului.

Fiecare strat de sunet din aceste sonificări reprezintă lungimi de undă specifice ale luminii, detectate de Observatorul de raze X Chandra, Telescopul Spațial James Webb, Telescopul Spațial Hubble și Telescopul Spațial Spitzer în diferite combinații, notează NASA.

Așa sună muzica Universului: R Aquarii

Sistemul numit R Aquarii conține două stele, o pitică albă și o gigantă roșie, care se orbitează reciproc. Într-o imagine vizuală compozită, datele Hubble dezvăluie structuri spectaculoase care sunt dovezi ale izbucnirilor generate de perechea de stele.

Observațiile cu Raze X de la Chandra arată un jet de la pitica albă care lovește materialul din jurul acesteia și creează unde de șoc. În sonificarea lui R Aquarii, piesa evoluează ca o scanare a imaginii asemănătoare unui radar, în sensul acelor de ceasornic, începând de la poziția orei 12.

Volumul se modifică proporțional cu luminozitatea surselor de lumină vizibilă capturate de Hubble și cu imaginea cu raze X de la Chandra, în timp ce distanța față de centru dictează înălțimea notelor (notele mai acute sunt mai îndepărtate).

Sursa: YouTube

Sunetele profunde din cele patru colțuri sunt „creșteri ale difracției”, ce semnifică artefacte de la steaua centrală strălucitoare. Curioșii pot auzi jeturi de la pitica albă în timp ce cursorul se deplasează în apropierea pozițiilor orelor două și opt.

Arcurile sub formă de panglică capturate de Hubble creează o melodie în creștere și coborâre ce sună similar cu unele clopote tibetane (vase metalice care produc sunete și tonuri diferite atunci când sunt lovite cu un ciocan), în timp ce datele Chandra seamănă mai mult cu un tors sintetic și aerat.

Stephan’s Quintet

În Stephan’s Quintet, patru galaxii se mișcă una în jurul celeilalte, reunite de gravitație, în timp ce a cincea galaxie se află și ea în cadru, deși este de fapt la o distanță foarte diferită.

O imagine vizuală a lui Stephan’s Quintet conține lumină în infraroșu de la Telescopul Spațial James Webb și date suplimentare de la Telescopul Spațial Spitzer și de lumină cu raze X de la Chandra.

Sursa: YouTube

Sonificarea acestor date începe în partea de sus și scanează imaginea în jos. Pe măsură ce cursorul se mișcă, înălțimea notelor se modifică în raport cu luminozitatea în moduri diferite. Galaxiile de fundal și stelele din prim-plan din imaginile vizuale pe care le detectează Webb sunt trasate pe diferite note pe o marimba artificială.

Între timp, stelele cu vârfuri de difracție sunt redate precum niște cinele. Galaxiile din Stephan’s Quintet pot fi auzite cu frecvențe care se schimbă ușor pe măsură ce scanarea trece peste acestea. Razele X de la Chandra, care dezvăluie o undă de șoc cu gaz supraîncălzit la zeci de milioane de grade, sunt reprezentate de un sunet de corzi sintetice.

Muzica Universului: M104

Messier 104 (M104, pe scurt), situată la aproximativ 28 de milioane de ani-lumină față de Pământ, este una dintre cele mai mari galaxii din roiul Fecioarei din apropiere. Așa cum este văzută de pe Pământ, galaxia este înclinată aproape de margine, permițând o vedere a nucleului său strălucitor și a brațelor spiralate înfășurate în jurul lui.

Imaginile în infraroșu de la Spitzer arată un inel de praf care înconjoară galaxia și care străpunge praful obscur din imaginea cu lumină optică de la Hubble. Spitzer vede, de asemenea, un disc de stele altfel ascuns în inelul de praf.

Sursa: YouTube

Imaginea cu raze X de la Chandra arată gazul fierbinte din galaxie și un amestec de obiecte din M104, precum și quasari în fundal. Observațiile Chandra arată că emisia difuză de raze X se extinde pe 60.000 de ani-lumină de la centrul M104 (Galaxia se întinde pe o lungime de 50.000 de ani-lumină).

Prin sonificarea acestor date, putem asculta fiecare tip de lumină fie separat, fie împreună. Oricare dintre opțiuni începe în partea de sus și scanează spre partea de jos a imaginii. Luminozitatea controlează volumul și înălțimea notelor, ceea ce înseamnă că cele mai luminoase surse din imagine sunt cele mai sonore și au cele mai înalte frecvențe.

O muncă extraordinară realizată de cercetători

Datele de la cele trei telescoape sunt trasate pe diferite tipuri de sunete. Datele de raze X de la Chandra sună ca un sintetizator, datele în infraroșu de la Spitzer sunt corzi, iar lumina optică de la Hubble are tonuri asemănătoare clopotelor. Nucleul galaxiei, benzile sale de praf și brațele spiralate și sursele punctiforme de raze X sunt toate caracteristici care pot fi auzite în sonificarea acestor date.

Sonificările au fost realizate de: NASA/CXC/SAO/K.Arcand, SYSTEM Sounds (M. Russo, A. Santaguida).

Vă recomandăm să citiți și:

Sute de structuri misterioase, identificate în inima Căii Lactee

Începutul sfârșitului: Universul a intrat deja în era sa finală

Test de cultură generală. Este Pluto o planetă?

Strălucirea misterioasă din galaxia spirală Messier 64 a fost explicată de astronomi

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Au construit mesopotamienii o baterie cu aproape 2.000 de ani înaintea lui Volta? Misterul „bateriei din Bagdad”
Au construit mesopotamienii o baterie cu aproape 2.000 de ani înaintea lui Volta? Misterul „bateriei din Bagdad”
Cum a ajuns lumea să mănânce fără să coboare din mașină? Istoria neașteptată a restaurantelor drive-thru
Cum a ajuns lumea să mănânce fără să coboare din mașină? Istoria neașteptată a restaurantelor drive-thru
De ce continuăm să facem lucruri despre care știm că ne fac rău? Creierul preferă adesea recompensa de acum
De ce continuăm să facem lucruri despre care știm că ne fac rău? Creierul preferă adesea recompensa de acum
Când au început oamenii să vorbească? Ce pot spune cercetătorii despre originea limbajului
Când au început oamenii să vorbească? Ce pot spune cercetătorii despre originea limbajului
Ce miros aveau parfumurile egiptenilor acum 3.500 de ani? Cercetătorii încearcă să le recreeze
Ce miros aveau parfumurile egiptenilor acum 3.500 de ani? Cercetătorii încearcă să le recreeze
Donald Trump s-a autointitulat „cel mai bun președinte” din istoria SUA
Donald Trump s-a autointitulat „cel mai bun președinte” din istoria SUA
Surpriza dintr-o grădină de lângă Strasbourg: Ce fel de păianjen și-a făcut apariția?
Surpriza dintr-o grădină de lângă Strasbourg: Ce fel de păianjen și-a făcut apariția?
Omul care a făcut din regele Ludovic al XIV unul dintre cei mai puternici monarhi. Cum îi pedepsea pe cei care fabricau lucruri proaste
Omul care a făcut din regele Ludovic al XIV unul dintre cei mai puternici monarhi. Cum îi pedepsea pe cei care fabricau ...
De ce uneori copiii încalță pantofii părinților?
De ce uneori copiii încalță pantofii părinților?
Un îndulcitor folosit în alimente, guma de mestecat și pasta de dinți ar putea crește riscul de AVC
Un îndulcitor folosit în alimente, guma de mestecat și pasta de dinți ar putea crește riscul de AVC
Statele Unite au încheiat „cel mai mare acord petrolier din istoria lumii”, a anunțat Donald Trump
Statele Unite au încheiat „cel mai mare acord petrolier din istoria lumii”, a anunțat Donald Trump
Un vaccin deja în circulație ar putea funcționa și împotriva demenței, au descoperit cercetătorii
Un vaccin deja în circulație ar putea funcționa și împotriva demenței, au descoperit cercetătorii
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă