Astronomii au găsit șase obiecte ciudate în centrul Căii Lactee

În 2020, astronomii au descoperit șase obiecte care orbitează în jurul lui Sagittarius A* și care nu seamănă cu nimic altceva din galaxie. Obiectele sunt atât de ciudate încât li s-a atribuit o clasă nouă – astronomii le numesc obiecte G.

Cele două obiecte inițiale – denumite G1 și G2 – au atras pentru prima dată atenția astronomilor în urmă cu aproape două decenii, iar orbitele și natura lor ciudată au fost reconstituite treptat în anii următori.

• Ar putea fi forța musculară secretul longevității?
• Ce beneficii poate oferi cu adevărat psihoterapia profundă?

Acestea păreau a fi nori gigantici de gaz cu diametrul de 100 de unități astronomice, care se întindeau mai mult atunci când se apropiau de gaura neagră, cu spectre de emisie de gaz și praf. Dar G1 și G2 nu se comportau ca niște nori de gaz.

„Aceste obiecte arată ca niște gaze, dar se comportă ca niște stele”, a explicat în 2020 fizicianul și astronomul Andrea Ghez de la Universitatea din California, Los Angeles.

Șase obiecte care orbitează în jurul găurii negre Sagittarius A*

Ghez și colegii ei studiau centrul galactic de peste 20 de ani. Pe baza acestor date, o echipă de astronomi condusă de Anna Ciurlo, astronom la UCLA, a identificat încă patru dintre aceste obiecte: G3, G4, G5 și G6.

Acestea se află pe orbite extrem de diferite față de G1 și G2, iar împreună, obiectele G au perioade orbitale care variază între 170 de ani și 1.600 de ani.

Nu este clar ce anume sunt, dar ieșirea intactă a lui G2 din periapsis în 2014 – adică cel mai apropiat punct al orbitei sale de gaura neagră – a fost, crede Ghez, un indiciu important.

„Îl mai văzusem înainte, dar nu părea prea ciudat până când nu s-a apropiat de gaura neagră și a devenit alungit, iar o mare parte din gazul său a fost sfâșiat. A trecut de la a fi un obiect destul de inofensiv atunci când era departe de gaura neagră la unul care a fost cu adevărat întins și distorsionat la cea mai apropiată trecere și și-a pierdut învelișul exterior, iar acum devine din nou mai compact”, a adăugat Ghez.

Astronomii cred că răspunsul se află în stelele binare masive

Anterior, G2 era considerat a fi un nor de hidrogen gazos, care urma să fie sfâșiat și absorbit de Sgr A*, producând niște focuri de artificii de acreție ale găurii negre supermasive. Faptul că nu s-a întâmplat nimic a fost denumit ulterior „un eșec cosmic”.

Astronomii cred că răspunsul se află în stelele binare masive, căci, uneori – la fel ca în cazul ciocnirii găurilor negre binare – acestea se pot lovi una de cealaltă, formând o singură stea mare.

Atunci când se întâmplă acest lucru, stelele produc un nor imens de praf și gaz care înconjoară steaua nouă timp de aproximativ un milion de ani după coliziune.

„Ceva trebuie să fi menținut G2 compact și i-a permis să supraviețuiască întâlnirii cu gaura neagră”, a adăugat Ciurlo, potrivit ScienceAlert. „Aceasta este o dovadă a existenței unui obiect stelar în interiorul lui G2”.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Calea Lactee ar conține mii de stele dintr-o altă galaxie

Ce ar crede un astronom extraterestru despre Calea Lactee? Galaxia noastră, destul de neobișnuită

Astronomii au detectat „țipătul” găurii negre din Calea Lactee din urmă cu 200 de ani

Noi măsurători sugerează că galaxia Calea Lactee ar avea altă formă decât se credea