Un nou „mini-organ” a fost descoperit în celulele mamiferelor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O nouă cercetare a dezvăluit existența unui nou nou „mini-organ” în interiorul celulelor mamiferelor. Organitul, care nu a mai fost descris înainte, se numește excluzom și este alcătuit din inele de ADN numite plasmide. Echipa care a făcut descoperirea crede că organitul ar putea fi implicat în boli autoimune și ar putea ajuta la o mai bună înțelegere a modului în care au evoluat nucleele.

Organitele sunt subunități specializate ale unei celule, un fel de organe interne ale unei celule, fiecare cu propria lui funcție importantă. Excluzomul, cel mai nou „mini-organ”, este un compartiment găsit în plasma celulară. Acest lucru este neobișnuit, deoarece în majoritatea celulelor cu nuclee, pe care le numim celule eucariote, ADN-ul se găsește în nucleu și este împachetat în cromozomi.

În schimb, în excluzom, acesta este organizat în plasmide, catene mici și circulare de ADN care se pot multiplica independent de cromozomi și se găsesc de obicei în bacterii și alte organisme microscopice. Unele dintre plasmidele prezente în noul organit provin din exteriorul celulei, în timp ce altele provin din telomeri, capacele protectoare de la capetele cromozomilor. Astfel de inele telomerice apar adesea în celulele canceroase.

Ce funcție are un nou „mini-organ” descoperit în celulele mamiferelor?

Prin urmare, descoperirea lor în excluzom sugerează că celulele sunt capabile să identifice ADN care este străin sau care nu mai este necesar și să-l ejecteze din nucleu, depunându-l în plasma celulară alături de plasmidele care provin din exteriorul celulei. În acest fel, excluzomul poate avea o funcție de protecție, păzind integritatea genetică a celulei, scrie IFLScience.

„Este una dintre funcțiile cheie de igienă pe care celulele le îndeplinesc pentru a proteja cromozomii”, a spus Ruth Kroschewski, de la Institutul de Biochimie de la ETH Zurich (Elveția), într-un comunicat.

„Plasmidele care nu pot fi separate, teoretic, s-ar putea încorpora în cromozomi. Mai probabil este ca genele plasmide nucleare ale virusurilor sau bacteriilor să fie traduse în proteine, ceea ce perturbă fiziologia celulară”, a continuat cercetătoarea.

Se pare că excluzomul ajută la prevenirea acestui lucru, dar încă nu este clar ce alte roluri îndeplinește, deși poate fi implicat în memoria imunologică celulară, propune Kroschewski.

Se știe că o proteină leagă ADN-ul în plasma celulară, posibil declanșând eliberarea de substanțe mesager inflamatorii, care pot declanșa un răspuns imunitar. Dacă această proteină s-ar lega de plasmidele din excluzom, ar putea duce la o cascadă de semnalizare pro-inflamatoare, implicând cea mai recentă adăugare la familia de organite în bolile autoimune.

„Acest lucru poate facilita răspunsurile autoimune, cum ar fi lupusul eritematos sistemic”, a explicat Kroschewski.

Ce informații ne-ar mai putea oferi această descoperire?

Excluzomul are unele asemănări cu nucleul celulei prin faptul că ambele conțin ADN învelit într-o membrană și, prin urmare, ar putea sugera originea evolutivă a nucleelor din celulele eucariote. Excluzomul este mult mai simplu, a spus Kroschewski, și „prezintă goluri care pot fi văzute în anvelopa nucleară doar în stadiile incipiente ale formării sale”.

„Poate că excluzomul este o primă încercare de a produce un nucleu celular”, spune ea.

Deocamdată, aceste teorii vor rămâne doar teorii, dar echipa speră că, cu mai multe cercetări, ar putea să obțină câteva răspunsuri despre noul organit misterios și despre rolurile sale biologice și evolutive.

Studiul este publicat în Molecular Biology of the Cell.

Vă recomandăm să citiți și:

Adevăruri cumplite din lumea științei despre care oamenii de rând nu au știut până acum

Oamenilor le place atât de mult buldogul francez pentru că le amintește de bebeluși

Bebelușii învață să imite pentru că și părinții îi imită pe ei

Iată medicamentul care păcălește organismul să creadă că face sport!