O parte importantă a corpului nostru trăiește mult timp după ce noi murim

Fiecare corp uman conține un complex format din miliarde de microorganisme importante pentru funcționarea sănătoasă a acestuia.

Această populație a microorganismelor ne ajută la digerarea hranei, produce vitaminele esențiale, ne protejează de infecții și, desigur, au rol în îndeplinirea multor alte funcții importante.

• Ce este „zona zero”, exercițiul care nu pare exercițiu?
• Un posibil leac pentru „sindromul inimii frânte”: Terapia și exercițiile fizice

În schimbul acestor beneficii, microbii (majoritatea se află în sistemul digestiv), au privilegiul să trăiască într-un mediu relativ stabil, cald și în care hrana ajunge regulat.

Microbii declanșează „un nou univers” atunci când corpul este fără viață

Totuși, ce se întâmplă cu populația de microbi atunci când murim? O presupunere firească ar fi aceea potrivit căreia microorganismele mor odată cu omul care le găzduiește, mai ales pentru că ele nu vor supraviețui dacă părăsesc corpul-gazdă.

Ultimele cercetări arată nu numai că microbii continuă să trăiască după ce omul moare, dar ei joacă și un rol important în ce privește „reciclarea” corpului, astfel încât tot universul din interior primește o nouă viață, notează ScienceAlert.

Atunci când murim, inima oprește circulația sângelui care transportă oxigen în tot corpul. Asta înseamnă că celulele vitregite de oxigen încep să se dezintegreze, acesta fiind un proces numit autoliză.

Bacteriile anaerobe se activează și încep fermentația

Enzimele din acele celule – care, în mod normal, digeră carbohidrații – încep să prelucreze ce găsesc în cale: membrane, proteine, ADN și alte componente. Rezultatul acestui proces reprezintă o hrană excelentă pentru populația de bacterii din organismul omului. În absența sistemului imunitar care să tempereze comportamentul bacteriilor, ele se îndreaptă asupra celulelor din corp pentru a se hrăni.

Ulterior, microbii din sistemul digestiv (în special cei din clasa Clostridia) se răspândesc către toate organele pe care le digeră într-un proces numit putrefacție.  În absența oxigenului, bacteriile anaerobe se activează și încep fermentația, ceea ce face să apară și mirosul specific descompunerii.

Bacteriile din corp se înmulțesc înainte să caute altă gazdă

Este de înțeles faptul că microorganismele se adaptează și încearcă să supraviețuiască într-un corp fără viață. La fel ca șobolanii de pe un vas ce urmează să se scufunde, și bacteriile vor părăsi gazda și vor supraviețui în exterior până la identificarea unui nou corp. Odată ce profită de carbonul și nutrienții din corp, acești microbi se vor înmulți – o populație mai mare se traduce și printr-o probabilitate mai ridicată ca măcar o parte să găsească un nou organism pe care să-l colonizeze.

Dacă omul este îngropat, microbii ajung în sol, împreună cu „o supă” formată din toate fluidele specifice descompunerii. Astfel, microbii pătrund într-un mediu cu totul nou și întâlnesc o altă comunitate microbiană cu care se unesc – procesul de numește coalescență și este des întâlnit în natură.

Acest proces complex este dovada că o parte importantă a corpului nostru continuă să trăiască mult timp și după ce noi murim.

Vă mai recomandăm să citiți și:

După moarte, suntem conștienți că am murit, spun oamenii de știință

Oamenii de știință au descoperit că marijuana lasă metale grele în corpul uman

Test de cultură generală. Care este singurul os din corpul uman ce nu poate fi rupt?

Care este temperatura maximă pe care o poate suporta corpul uman?