Alimentele ultraprocesate nu sunt mai atractive în ochii noștri! Atunci de ce le mâncăm?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Alimentele ultraprocesate nu sunt mai atractive în ochii consumatorilor decât cele mai puțin procesate, arată un studiu recent.

O echipă a Universității din Bristol, Regatul Unit a comparat percepția diferitelor tipuri de alimente pentru a testa teoria conform căreia caloriile și nivelul de procesare sunt factori-cheie ce ne fac să ne placă și să ne dorim să consumăm cât mai multe astfel de alimente.

• Premieră mondială: rezervă uriașă de „apă reîmprospătată”, descoperită la 200 de metri sub fundul mării
• Greutatea în plus ți-ar putea îmbătrâni creierul mai rapid, avertizează un studiu

Profesorul Peter Rogers, coordonatorul studiului, a explicat faptul că rezultatele contestă ipoteza că alimentele ultraprocesate sunt „hiperpalatabile” și pare ciudat că acest lucru nu a fost testat până acum.

Studiu, bazat pe imagini cu struguri, nuci și înghețată

La studiu au participat 224 de voluntari adulți, cărora li s-au prezentat imagini color a 24 până la 32 de alimente familiare, printre care avocado, struguri, nuci caju, creveți, măsline, brioșe cu afine, pâine crocantă, cârnați pepperoni și înghețată. Toate alimentele au variat în ceea ce privește caloriile, nivelurile de procesare și raportul carbohidrați-grăsimi.

Voluntarii au fost apoi rugați să evalueze alimentele în funcție de plăcerea gustului, dorința de a le mânca, dulceața și salinitatea, în timp ce își imaginau că le gustă. Rezultatele studiului au arătat că, în medie, alimentele ultraprocesate nu au fost mai plăcute sau mai dorite decât alimentele procesate sau neprocesate, notează The Guardian.

De asemenea, alimentele cu un gust mai intens (în privința nivelului de dulceață și de sărare) erau mai plăcute și mai dorite.

„Acordăm mai multă importanță caloriilor decât sațietății”

„În timp ce ultraprocesarea nu a prezis în mod fiabil plăcerea în studiul nostru, raportul carbohidrați/grăsimi din alimente, conținutul de fibre alimentare și intensitatea gustului au făcut-o – de fapt, împreună, aceste trei caracteristici au reprezentat mai mult de jumătate din variabilitatea în ceea ce privește plăcerea între alimentele pe care le-am testat”, a declarat profesorul Rogers.

Acesta a mai adăugat că, cel mai probabil, oamenii sunt „programați” să învețe să prefere alimentele cu cantități egale de carbohidrați și grăsimi și cu cantități mai mici de fibre, deoarece aceste alimente sunt mai puțin sățioase per calorie.

„Cu alte cuvinte, acordăm mai multă importanță caloriilor decât sațietății”, a mai punctat Rogers.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Alimente, sol și apă: Cum s-ar transforma Pământul dacă dispar insectele?

Un microbiolog a dezvăluit ce alimente nu mănâncă niciodată

Top 5 alimente bogate în prebiotice, conform cercetătorilor

Este mâncarea cu adevărat expirată? Etichetele alimentelor înseamnă cu totul altceva