Cercetătorii chinezi au clonat pentru prima oară o maimuță rhesus

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii chinezi au clonat pentru prima dată o maimuță rhesus; această specie este utilizată frecvent în cercetarea medicală datorită asemănării fiziologice cu oamenii.

Oamenii de știință susțin că maimuța rhesus clonată ar putea accelera testarea medicamentelor, deoarece animalele genetic identice oferă rezultate comparabile, asigurând o certitudine mai mare în cadrul studiilor.

Încercările anterioare de a clona o maimuță rhesus nu au dus la nașterea unor exemplare viabile sau puii au murit la câteva ore după naștere. O organizație de protecție a animalelor a declarat că este „profund îngrijorată”.

Cel mai faimos animal clonat de omenire

În reproducerea sexuală a mamiferelor, descendenții sunt compuși dintr-o combinație de gene provenite de la tatăl și de la mama lor. În cazul clonării, sunt folosite tehnici pentru a crea o copie genetic identică a unui singur animal.

Cel mai faimos animal clonat, oaia Dolly, a fost creat în 1996. Oamenii de știință au reprogramat o celulă de la o altă oaie pentru a o transforma în embrion, care este celula fundamentală ce se poate dezvolta în orice parte a unui organism. Acești embrioni au fost apoi implantați într-o mamă surogat pentru Dolly, reamintește BBC.

Cât de greu a fost să fie clonată maimuța rhesus?

În studiul publicat în jurnalul Nature Communications, cercetătorii spun că au făcut în mare parte același lucru, dar cu o maimuță rhesus. Ei afirmă că maimuța rhesus clonată a rămas sănătoasă timp de peste doi ani, indicând că procesul de clonare a avut succes.

Un purtător de cuvânt al RSPCA din Marea Britanie a declarat că organizația crede că suferința animalului cauzată de acest experiment depășește orice beneficiu imediat pentru pacienții umani.

Maimuțele rhesus se găsesc în sălbăticie în Asia, existând populații în Afganistan, India, Thailanda, Vietnam și China. Ele sunt folosite în experimente pentru a studia infecțiile și imunitatea.

Metoda de clonare a celulelor adulte pentru a deveni embrioni prezintă de obicei dificultăți, iar în majoritatea încercărilor sunt făcute erori în procesul de reproducere, iar foarte puține animale reușesc să se nască și chiar mai puține reușesc să se nască sănătoase, între 1% și 3% la majoritatea mamiferelor. A fost și mai dificil cu maimuțele rhesus, neexistând nașteri până în urmă cu doi ani.

Cercetătorii au descoperit că, în cazul eșuat al maimuțelor rhesus, placentele, care îi furnizează oxigen și nutrienți fătului în creștere, nu au fost reprogramate corespunzător de către procesul de clonare și, astfel, nu s-au dezvoltat normal.

Cercetătorii au rezolvat problema prin a nu utiliza partea embrionului clonat care devine placentă, partea exterioară. Ei au îndepărtat celulele interioare (care se dezvoltă în corpul animalului) și le-au inserat într-un embrion exterior non-clonat de la care se așteptau să se dezvolte într-o placentă normală.

Îngrijorări cu privire la această cercetare

Cercetătorii au folosit 113 embrioni, dintre care 11 au fost implantați și au realizat două sarcini și o naștere viabilă. Oamenii de știință au botezat maimuța „ReTro”, după metoda științifică numită „trophoblast replacement” (înlocuirea trofoblastului) folosită pentru a produce animalul.

RSPCA a declarat că are îngrijorări serioase cu privire la această cercetare.

„Nu există nicio aplicație imediată pentru acest studiu. Se așteaptă să presupunem că pacienții umani vor beneficia de aceste experimente, dar orice aplicații practice ar fi la mulți ani distanță și probabil vor fi necesare mai multe ‘modele’ de animale pentru dezvoltarea acestor tehnologii”, a spus un purtător de cuvânt.

„RSPCA este profund îngrijorată de numărul foarte mare de animale care experimentează suferință și disconfort în aceste experimente și de rata foarte mică de succes. Primatele sunt animale inteligente și simțitoare, nu doar instrumente de cercetare”, a mai declarat organizația.

Este maimuța rhesus clonată o cruzime față de animale?

Prof. Robin Lovell-Badge, de la Institutul Francis Crick din Londra (Anglia), care susține ferm cercetarea pe animale atunci când beneficiile pentru pacienți depășesc suferința animalelor, are preocupări similare.

„Animalele cu aceeași configurație genetică reduc o sursă de variație în experimente. Dar trebuie să ne întrebăm dacă merită cu adevărat. Numărul de încercări pe care le-au avut este enorm. A trebuit să folosească mulți embrioni și să-i implanteze în multe mame surogat pentru a obține un animal născut viu”, spune profesorul.

Prof. Lovell-Badge are, de asemenea, îngrijorări că cercetătorii au obținut doar o singură naștere viabilă.

„Nu poți trage nicio concluzie despre rata de succes a acestei tehnici când ai o singură naștere. Este absurd să propui așa ceva. Ai nevoie de cel puțin două, dar preferabil mai multe”, a declarat acesta.

În replică, dr. Falong Lu a declarat pentru BBC News că obiectivul echipei este să obțină mai multe maimuțe clonate, reducând totodată numărul de embrioni utilizați. El a adăugat că toate aprobările etice necesare au fost obținute pentru cercetare.

„Toate procedurile cu animale în cadrul cercetării noastre au respectat ghidurile stabilite de Comisiile de Utilizare și Îngrijire a Animalelor la Institutul de Științe Biologice din Shanghai, Academia Chineză de Științe (CAS), și la Institutul de Neuroștiințe, CAS, Centrul pentru Excelență în Știința Creierului și Tehnologia Inteligenței”, a afirmat dr. Falong Lu.

Vă recomandăm să citiți și:

Sunetul care sperie animalele din Africa mai rău decât răgetul leilor și focurile de armă

Viermii ar fi capabili să simtă frică și alte emoții de bază, arată un studiu

Un liliac sud-american a fost redescoperit după un secol

Populația păsărilor migratoare din Marea Britanie, „în cădere liberă” din cauza schimbărilor climatice