Un liliac sud-american a fost redescoperit după un secol

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un liliac sud-american, Histiotus alienus, a fost descris pentru prima dată în 1916, de către zoologul britanic Oldfield Thomas. Descrierea speciei s-a bazat pe un singur exemplar capturat în Joinville, Paraná, în sudul Braziliei.

Timp de peste 100 de ani, specia nu a mai fost niciodată capturată, fiind cunoscută doar după holotipul său (specimenul care poartă numele și reprezintă trăsăturile morfologice și moleculare ale unei specii) depus în Muzeul de Istorie Naturală din Londra, Regatul Unit.

Acum, după un secol, acest liliac sud-american a fost redescoperit.

Oamenii de știință Dr. Vinícius C. Cláudio, Brunna Almeida, Dr. Roberto L.M. Novaes și Dr. Ricardo Moratelli, Fundação Oswaldo Cruz, și Dr. Liliani M. Tiepolo și Marcos A. Navarro, Universidade Federal do Paraná au publicat detalii despre observare într-o lucrare publicată în jurnalul cu acces deschis ZooKeys.

Un liliac sud-american recent capturat nu semăna deloc cu cei găsiți de obicei în zonă

În timpul expedițiilor pe teren ale proiectului de cercetare Promasto (Mamifere din Parcul Național Campos Gerais și Refugiul pentru Viață Sălbatică Palmas Grasslands) în 2018, cercetătorii au capturat un exemplar de liliac la Refugiul pentru Viață Sălbatică Palmas Grassland.

Pentru a-l prinde, au fost folosite plase chiropterologice (echipamente folosite în timpul capturării liliecilor și a păsărilor) așezate la marginea unui petic de pădure. Atunci când cercetătorii l-au comparat cu liliacul Histiotus velatus, capturat în mod obișnuit în regiune, au descoperit că nu era deloc asemănător.

Exemplarul de liliac cu urechi mari neidentificat a fost apoi colectat și depus la Museu Nacional din Rio de Janeiro, Brazilia, pentru studii ulterioare, scrie Phys.org.

După ce au comparat acest exemplar uluitor cu sute de alți lilieci maro cu urechi mari din aproape toate speciile din gen, cercetătorii au reușit să identifice în mod concludent liliacul ca fiind Histiotus alienus și să confirme a doua sa înregistrare cunoscută. „Deoarece descrierea speciilor din acest gen are mai mult de o sută de ani și este oarecum vagă, comparațiile și datele prezentate de noi vor ajuta la identificarea corectă a Histiotus alienus”, spun oamenii de știință.

Histiotus alienus are urechi ovale, mărite, care sunt conectate printr-o membrană foarte joasă; colorație generală maro închis atât la blana dorsală, cât și la cea ventrală; și aproximativ 100 până la 120 mm în lungime totală. Această combinație de caracteristici seamănă cel mai mult cu Histiotus magellanicus, la care membrana care leagă urechile este aproape absentă.

Lipsa de date suficiente face specia dificil de protejat

Singura înregistrare cunoscută de până acum a lui Histiotus alienus a fost din Joinville, statul Santa Catarina, sudul Braziliei, care se află la aproximativ 280 de kilometri de locul în care a fost observat în 2018. Până în prezent, se știe că specia este prezentă în diverse terenuri, de la păduri tropicale dense la araucaria și în pădurile riverane și pe pajiști, la altitudini de la nivelul mării până la peste 1.200 m peste nivelul mării.

Această creștere a distribuției speciei, însă, nu reprezintă o îmbunătățire a stării sale de conservare: acest liliac sud-american este în prezent clasificat la Date Insuficiente de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. Habitatul său, Pădurea Atlantică foarte fragmentată, este în prezent sub presiunea activității agricole.

Dar încă există speranțe: „Noua înregistrare a H. alienus din Palmas se află într-o zonă protejată, ceea ce indică faptul că cel puțin o populație a speciei poate fi protejată”, scriu cercetătorii în studiu.

Vă recomandăm să citiți și:

Cea mai periculoasă plantă din lume, numită și „planta sinuciderii”

La fel ca oamenii, elefanții vor mâncare diferită în fiecare seară

Val de critici pentru ferma de caracatițe. De ce nu este etică activitatea?

Test de cultură generală. Care este diferența dintre smochine și curmale?