O substanță din rodii ar putea ajuta la prevenirea bolii Alzheimer

Substanța din rodii, dar și din căpșuni și nuci, a restabilit capacitatea de a detecta și elimina celulele deteriorate la șoarecii cu boala Alzheimer, raportează oamenii de știință într-un nou studiu.

Aceeași echipă de cercetători a descoperit anterior că o formă de vitamina B3 numită nicotinamidă ribozidă (NR) ajută la eliminarea mitocondriilor deteriorate din creier.

• Un material controversat a început să fie folosit în chirurgia plastică
• Adevărul simplu și trist: De ce cred oamenii în teoriile conspirației?

Când aceste sisteme neurologice de „curățare” sunt întrerupte, gunoiul începe să se acumuleze, punând bazele pentru boli neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson.

„Mulți pacienți cu boli neurodegenerative experimentează disfuncții mitocondriale, cunoscute și sub numele de mitofagie. Asta înseamnă că creierul are dificultăți în a elimina mitocondriile slabe, care astfel se acumulează și afectează funcția cerebrală”, spune biochimistul Vilhelm Bohr, de la Universitatea din Copenhaga (Danemarca).

„Dacă poți stimula procesul de mitofagie, eliminând mitocondriile slabe, vei vedea rezultate foarte pozitive”, spune cercetătorul.

Punerea în funcțiune a acestor „camioane de gunoi” cerebrale înseamnă că o parte din „gunoiul” cerebral asociat cu Alzheimer, care în cele din urmă contribuie la plăcile amiloide și la încurcăturile neurofibrilare caracteristice bolii, poate fi curățat, astfel încât întregul sistem să funcționeze mai bine pentru mai mult timp, scrie Science Alert.

Substanța din rodii care poate încetini progresia Alzheimer

În studiul anterior, șoarecii cu un model de boală Alzheimer (AD) au primit compusul NR ca supliment, reducând proteinele încurcate și deteriorarea ADN-ului din creierul lor prin creșterea producției unei coenzime metabolice esențiale numite nicotinamidă adenină dinucleotidă (NAD).

Acum, Bohr și colegii săi au descoperit că urolitina A, substanța din rodii, îi oferă creierului în dificultate un impuls similar.

Cercetătorii au descoperit că șoarecii model AD cărora li s-a administrat tratament pe termen lung cu urolitină A aveau abilități îmbunătățite în învățare, memorie și simțul mirosului.

Tratamentul a influențat o proteină numită catepsină Z, care pare să fie supraactivă în creierele cu AD și are un rol în inflamație. Tratamentul cu urolitină A a limitat producția proteinei la un nivel comparabil cu creierele fără Alzheimer. În absența acesteia, anumite procese celulare care ajută la descompunerea deșeurilor biologice au fost restaurate.

S-a descoperit, de asemenea, că tratamentul cu urolitină A a modificat răspunsurile imunitare și alte căi fiziologice specifice AD.

Până în prezent, efectele acestei substanțe au fost cercetate doar pe șoareci

Suplimentele de acest fel nu vor preveni sau vindeca neapărat bolile precum Alzheimer, dar cercetările sugerează că ar putea ajuta organismul să mențină curățenia în fața acumulării de resturi moleculare, încetinind potențial progresia bolii.

„Avantajul de a lucra cu o substanță naturală este riscul redus de efecte secundare”, spune Bohr.

„Mai multe studii de până acum arată că nu există efecte secundare serioase ale suplimentării cu NAD. Cunoștințele noastre despre urolitină A sunt mai limitate, dar, după cum am menționat, studiile clinice cu urolitină A au fost eficiente în bolile musculare, iar acum trebuie să ne uităm la boala Alzheimer”, spune omul de știință.

Deoarece rezultatele se bazează pe șoareci, nu putem fi siguri că urolitina A va avea aceleași efecte asupra creierului uman până când studiile clinice nu vor avansa. Nici nu putem concluziona că consumul de rodii și căpșuni va avea un impact semnificativ asupra sănătății cognitive. Dar cercetătorii sunt suficient de încrezători pentru a continua cercetările.

„Deși studiul a fost realizat pe modele de șoareci, perspectivele sunt pozitive. Încă nu putem spune nimic concludent despre dozaj. Dar îmi imaginez că este mai mare decât o rodie pe zi. Cu toate acestea, substanța este deja disponibilă sub formă de pastile și încercăm în prezent să găsim dozajul corect”, spune Bohr.

Această cercetare a fost publicată în revista Alzheimer’s & Dementia.

Vă recomandăm să citiți și:

Mit sau adevăr: durerile de cap cauzate de presiune înainte de o furtună sunt reale?

Stresul cronic din adolescență ar putea reduce fertilitatea la vârsta adultă

Iată ce poți face dacă partenerul vorbește în somn!

Câți ani de viață câștigăm dacă avem obiceiuri sănătoase?