Riscul de cancer scade după o anumită vârstă și acum cercetătorii știu de ce

Îmbătrânirea aduce două tendințe opuse în ceea ce privește riscul de cancer: în primul rând, riscul crește în anii 60 și 70 de viață, pe măsură ce deceniile de acumulare a mutațiilor genetice își fac simțită prezența în corp. Dar apoi, după vârsta de aproximativ 80 de ani, riscul de cancer scade din nou, iar un nou studiu poate explica un motiv-cheie pentru acest fenomen.

O echipă internațională de oameni de știință a analizat cancerul pulmonar la șoareci, urmărind comportamentul celulelor stem alveolare de tip 2 (AT2). Aceste celule sunt esențiale pentru regenerarea plămânilor și reprezintă totodată punctul de plecare pentru multe forme de cancer pulmonar.

• Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
• Un crater de impact în formă de potcoavă, descoperit în China, ar putea fi cel mai…

Cercetarea a evidențiat niveluri mai ridicate ale unei proteine numite NUPR1 la șoarecii mai în vârstă. Aceasta determina celulele să se comporte ca și cum ar fi deficitare în fier, ceea ce limita capacitatea lor de regenerare, restricționând atât creșterea sănătoasă, cât și dezvoltarea tumorilor canceroase.

Riscul de cancer scade după o anumită vârstă. Dar de ce?

„Celulele îmbătrânite au, de fapt, mai mult fier, dar, din motive pe care încă nu le înțelegem pe deplin, funcționează ca și cum nu ar avea suficient”, explică cercetătoarea în biologia cancerului Xueqian Zhuang, de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center (MSK) din New York (SUA).

„Celulele îmbătrânite își pierd capacitatea de regenerare și, implicit, capacitatea de creștere necontrolată care caracterizează cancerul”, explică ea.

Aceleași procese au fost observate și în celulele umane: mai mult NUPR1 duce la o scădere a cantității de fier disponibilă pentru celule. Când nivelul NUPR1 a fost redus artificial sau nivelul fierului a fost crescut artificial, capacitatea de creștere a celulelor a fost din nou îmbunătățită.

Această descoperire deschide calea către posibile tratamente care vizează metabolizarea fierului, mai ales la persoanele în vârstă. Ar putea, de exemplu, contribui la restabilirea capacității pulmonare la cei care suferă de efectele pe termen lung ale COVID-19, scrie Science Alert.

De asemenea, constatarea că riscul de cancer scade după o anumită vârstă are implicații pentru tratamentele anticancerigene bazate pe un tip de moarte celulară numită ferroptoză, declanșată de fier. Cercetătorii au descoperit că această moarte celulară este mai puțin frecventă la celulele îmbătrânite, din cauza deficienței funcționale de fier. Acest fapt le-ar putea face mai rezistente la tratamentele anticancerigene bazate pe ferroptoză, aflate în dezvoltare, ceea ce sugerează că aceste tratamente ar putea fi mai eficiente dacă sunt aplicate mai devreme.

Încă învățăm despre biologia cancerului

„Ceea ce sugerează datele noastre, în ceea ce privește prevenirea cancerului, este că evenimentele care au loc în tinerețe sunt probabil mult mai periculoase decât cele care apar mai târziu. Astfel, prevenirea fumatului, a expunerii la soare sau a altor factori cancerigeni la tineri este probabil și mai importantă decât am crezut anterior”, afirmă cercetătorul în biologia cancerului Tuomas Tammela, de la MSK.

Mai sunt multe de explorat în privința efectelor proteinei NUPR1 și a relației sale cu funcția celulelor stem, atât în ceea ce privește regenerarea sănătoasă, cât și cu privire la creșterea cancerigenă, dar aceste descoperiri sunt esențiale în lupta împotriva cancerului, indiferent de vârstă.

Ca întotdeauna, tratamentele anticancerigene trebuie să ia în considerare numeroși factori: tipul și stadiul cancerului, alte afecțiuni medicale și, așa cum arată acest studiu, vârsta pacientului. Cu cât aceste tratamente sunt mai personalizate, cu atât pot fi mai eficiente.

„Încă mai avem multe necunoscute despre modul în care îmbătrânirea schimbă biologia cancerului”, concluzionează Zhuang.

Cercetarea a fost publicată în revista Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

Alergatul ne afectează sau nu genunchii?

Dispozitivele ar putea citi emoțiile umane fără o cameră foto

Studiu: PFAS și microplasticele devin mai toxice atunci când „își unesc forțele”

Microbiomul creierului ar putea ajuta la prevenirea demenței?