Singurătatea este benefică pentru sănătate, însă cu o condiție, arată un studiu

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Cercetările efectuate de Universitatea de Stat din Oregon, SUA sugerează că solitudinea are mai multe șanse de a restabili energia și de a menține conexiunea cu ceilalți atunci când nu devine izolare completă. 

Descoperirile sunt importante având în vedere rolul solitudinii în construirea conectivității, un factor-cheie pentru sănătatea generală a unei persoane.

• Un studiu pe 3 milioane de oameni a dezvăluit o legătură puternică între consumul de canabis…
• De ce creierul tău inventează povești ca să scape de incertitudine?

Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, legăturile sociale puternice sunt legate de o durată de viață mai lungă, o sănătate mintală mai bună și un risc mai scăzut de boli grave, inclusiv boli de inimă, accident vascular cerebral și demență, scrie EurekAlert.

Morgan Quinn Ross, profesor asistent de comunicare în cadrul Colegiului de Arte Liberale OSU, și Scott Campbell de la Universitatea de Stat din Ohio au intervievat aproape 900 de adulți din Statele Unite și au constatat că activitățile care oferă forme mai puțin complete de singurătate, cum ar fi un joc pe telefon sau mersul la un film de unul singur, oferă unele avantaje față de o plimbare solitară cu mașina în deșert sau locuitul într-o cabană izolată.

„Am aflat că solitudinea mai puțin completă are mai multe șanse de a restabili energia și de a menține un sentiment de conexiune cu ceilalți”, a spus Ross. „Într-o lume în care interacțiunea socială este aproape întotdeauna la un click distanță, trebuie să înțelegem cum să echilibrăm interacțiunea socială cu diferite tipuri de singurătate”.

Un sentiment de conexiune cu ceilalți

Ross și Campbell au examinat condițiile în care singurătatea unui individ ar putea fi „umbrită” de oameni sau tehnologie; accesibilitatea față de alții și implicarea în mass-media pot umbri experiența singurătății, făcând ca timpul petrecut în singurătate să fie de natură mai socială, notează ei.

Cercetătorii au construit o matrice a singurătății care include un nivel de bază – nicio interacțiune cu oamenii – și un nivel total, care se referă la inaccesibilitatea față de ceilalți și neimplicarea în activități sociale.

Ross remarcă faptul că o teorie comună, Communicate Bond Belong, presupune că interacțiunea socială poate crea relații cu alții în detrimentul energiei sociale și că singurătatea poate restabili energia socială, dar în detrimentul relațiilor.

Energia socială descrie capacitatea unei persoane de interacțiune socială și poate fi considerată ca o baterie care poate fi încărcată complet, parțial sau golită.

Constatările sunt valabile atât pentru extrovertiți, cât și pentru introvertiți

„Studiul nostru sugerează că singurătatea nu este, de fapt, reversul interacțiunii sociale”, a declarat Ross. „În timp ce interacțiunea socială mai intensă produce conexiune, dar epuizează energia, solitudinea mai intensă epuizează atât energia, cât și conexiunea. Solitudinea nu pare să funcționeze doar ca o modalitate de a recupera energia utilizată în interacțiunea socială.”

Oamenii de știință au aflat, de asemenea, că singurătatea a fost mai puțin dăunătoare bunăstării pentru persoanele care credeau că îi ajută să își recupereze energia și să mențină legătura, indiferent de cât de multă energie le costă interacțiunile sociale.

Interesant este faptul că aceste constatări sunt valabile de obicei atât pentru extrovertiți, cât și pentru introvertiți, a spus Ross, care a adăugat că o sugestie bazată pe studiu pe care oamenii ar putea să o încerce este căutarea singurătății numai atunci când sunt motivați în mod constructiv să facă acest lucru.

Studiul a fost publicat în PLOS One.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cum depășim singurătatea în era mediului online?

Ar putea Inteligența Artificială să ne aline singurătatea?

Epidemie de singurătate printre părinți, dezvăluie un studiu din SUA

Singurătatea afectează sănătatea mai rău decât fumatul, obezitatea sau alcoolismul