Singurătatea afectează sănătatea mai rău decât fumatul, obezitatea sau alcoolismul

Deși nu este considerată în mod regulat un factor de risc major pentru sănătate, se pare că singurătatea afectează sănătatea într-un mod devastator.

Într-un comunicat de presă despre noua cercetare, firma de informatică de date Regenstrief Institute a declarat că studiul său, efectuat în colaborare cu Școala de Medicină a Universității Indiana (IU; din SUA), sugerează că majoritatea persoanelor cu vârsta de cel puțin 65 de ani se consideră singure, ceea ce ar putea fi mult mai rău pentru acestea decât alcoolismul, obezitatea, fumatul a cel puțin 15 țigări pe zi sau ducerea unei vieți sedentare.

• De ce uleiul de măsline extravirgin este atât de bun pentru creier?
• Este adevărat că dacă îți pui limba pe un stâlp metalic înghețat, vei rămâne lipit?

Publicat în Journal of the American Geriatric Society, acest studiu revoluționar asupra a ceea ce cercetătorii numesc un „factor stresant biopsihic” i-ar putea ajuta pe medici să abordeze mai bine acest factor de viață neglijat, care pare să reducă în mod semnificativ calitatea vieții pentru persoanele în vârstă.

Singurătatea afectează sănătatea mai rău decât viciile

Rezultatele au fost alarmante: aproape 53% dintre persoanele în vârstă identificate într-un studiu de bază de date au experimentat singurătate, iar printre cei care au experimentat-o, singurătatea afectează sănătatea mentală și fizică mai mult în toate demografiile și condițiile de sănătate.

După cum au indicat cercetările anterioare, singurătatea este asociată cu riscuri mai mari de mortalitate decât factorii de viață menționați anterior, deși toți aceștia pot fi împletiți atunci când singurătatea duce la excese alimentare și alcoolice sau reduce dorința sau chiar capacitatea de a face exerciții, în funcție de faptul dacă este comorbidă cu alte probleme de sănătate mintală precum depresia sau anxietatea.

„Pe baza literaturii și a cercetărilor, singurătatea are influențe asupra sănătății care sunt destul de semnificative și destul de puternice. Deci. în același mod în care întrebăm adulții mai în vârstă ‘Fumați? Vă măsurați glicemia?’, ar trebui să investigăm și să măsurăm singurătatea și să oferim soluții”, a declarat cercetătoarea prof. Monica Williams-Farrelly, de la IU.

Un factor de sănătate serios

Williams-Farrelly și colegii ei și-au adunat datele din studiul Caregiver Outcomes of Alzheimer’s Disease Screening, un sondaj în curs de desfășurare care evaluează screeningul pentru demență. În timp ce setul lor de date specific provine din vârful pandemiei COVID-19, în 2020 și 2021, cercetătorii au spus că au identificat o tendință crescândă în singurătate mult înainte de izbucnirea coronavirusului și izolare.

„Singurătatea poate părea simplă, dar poate fi complex de identificat și de abordat. A început să devină o problemă înainte de COVID-19, iar apoi, cu izolarea impusă de pandemie, contactul social era împiedicat, ceea ce a exacerbat problema”, a spus cercetătoarea, citată de Futurism.

Pentru a ajuta la abordarea acestei epidemii a singurătății, care în 2023 a fost subiectul unui avertisment din partea Biroului Chirurgului General al Statelor Unite, deoarece a devenit foarte gravă, cercetătorii de la IU și Regenstrief sugerează ca aceste sentimente de izolare să fie tratate drept factori de sănătate serioși.

Vă recomandăm să citiți și:

Dovedit științific sau publicitate falsă: Pericolul din produsele cosmetice

De ce tinerii trebuie ajutați mai mult decât bătrânii: „Îmbătrânirea poate fi amânată”

Ar putea fi vaccinul împotriva tuberculozei cea mai ieftină armă în lupta cu boala Alzheimer?

Unele cazuri de demență ar putea fi o formă ascunsă de boală hepatică