Home » Știință » Un gaz ciudat ar putea trata boala Alzheimer

Un gaz ciudat ar putea trata boala Alzheimer

Un gaz ciudat ar putea trata boala Alzheimer
Foto: @Nicocapelo/Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0
Publicat: 29.01.2025

Un gaz ciudat, inert (nereactiv), poate părea un candidat puțin probabil pentru tratarea bolii Alzheimer, dar un nou studiu realizat pe șoareci sugerează că xenonul ar putea reprezenta descoperirea de care avem nevoie.

Xenonul este unul dintre cele șase gaze nobile, iar numele său provine din grecescul „străin”. În medicină, este utilizat ca anestezic încă din anii 1950 și, mai recent, pentru tratarea leziunilor cerebrale. De asemenea, este testat în studii clinice pentru afecțiuni precum depresia și tulburările de panică.

Noul studiu, realizat de cercetători de la Universitatea Washington și Spitalul Brigham and Women’s din SUA, a investigat potențialul acestui gaz ciudat de a trata schimbările cerebrale asociate cu boala Alzheimer.

Aceste modificări, comune tuturor creierilor persoanelor cu demență, includ aglomerări de proteine, precum amiloidul și tau. Conexiunile dintre neuroni, numite sinapse, se pierd în Alzheimer, iar aceste conexiuni sunt esențiale pentru gândire, simțire, mișcare și memorie.

O altă caracteristică comună în creierul persoanelor cu Alzheimer este inflamația, care reprezintă răspunsul organismului la leziuni sau boli. De obicei, inflamația dispare odată ce țesutul este vindecat. Însă, în Alzheimer, inflamația persistă, iar răspunsurile imunitare declanșate pot deteriora celulele cerebrale sănătoase. Aceste schimbări determină simptome precum pierderea memoriei, confuzia și schimbările de dispoziție.

Deși cauza bolii Alzheimer nu este cunoscută, o teorie susține că acumularea de amiloid declanșează un proces care duce la modificările ulterioare. Prin urmare, țintirea amiloidului pare o abordare logică pentru tratarea bolii, scrie Science Alert.

Un gaz ciudat ar putea ajuta persoanele cu Alzheimer

Acum doi ani, un tratament numit lecanemab a demonstrat succes în încetinirea declinului. Totuși, acumularea proteinelor și pierderea sinapselor durează decenii, rămânând de văzut dacă țintirea unei singure proteine (amiloid sau tau) poate opri progresia bolii sau influența toate daunele caracteristice.

Creierul are mai multe tipuri de celule care colaborează pentru a susține funcția cerebrală. Neuronii sunt responsabili de funcții precum gândirea, vorbirea și respirația. Astrocitele le oferă energie și suport structural neuronilor, iar microglia sunt celule imunitare care îndepărtează agenții patogeni și celulele moarte. Totuși, dacă microglia devine hiperactivă, poate provoca inflamații cronice în creier.

Cercetătorii au utilizat șoareci cu modificări cerebrale similare celor ale bolii Alzheimer pentru a investiga rolul microgliei. Ei au identificat o stare activă a microgliei asociată cu inflamația. Administrându-le șoarecilor xenon prin inhalare, starea microgliei s-a modificat.

Această stare modificată i-a permis microgliei să înconjoare, să înglobeze și să distrugă depozitele de amiloid. De asemenea, funcția microgliei s-a schimbat astfel încât nu mai stimula inflamația. Cercetătorii au observat o reducere a numărului și dimensiunii depozitelor de amiloid și o diminuare a răspunsului inflamator excesiv.

Mai mult, studiul sugerează că inhalarea de xenon poate reduce micșorarea creierului (o caracteristică comună în Alzheimer) și poate sprijini conexiunile dintre neuroni.

O nouă speranță pentru persoanele care suferă de demență

În ansamblu, cercetarea indică faptul că inhalarea de xenon declanșează o transformare a microgliei dintr-o stare activă specifică Alzheimer într-o stare „pre-Alzheimer”, favorizând eliminarea depozitelor de amiloid și reducând inflamația excesivă. În prezent, nu există medicamente care să țintească microglia în Alzheimer, iar tratamentele actuale pentru reducerea amiloidului oferă doar beneficii modeste.

Deși tratamentele pentru amiloid vor continua să se îmbunătățească, noile cercetări deschid posibilitatea de a viza un tip de celulă care ar putea influența toate daunele caracteristice bolii.

Testele clinice pe voluntari sănătoși sunt așteptate să înceapă anul acesta. Dacă rezultatele se confirmă, xenonul ar putea oferi o abordare complet nouă împotriva acestei boli devastatoare. Tratamentul nu ar viza direct amiloidul, ci ar avea scopul de a reseta răspunsul imunitar al creierului pentru a contracara toate modificările distructive ale bolii.

Studiul a fost publicat în Science Translational Medicine.

Vă recomandăm să citiți și:

Secretul pentru o genuflexiune corectă. O mișcare simplă, cheia sănătății pe termen lung

Misterul bărbatului cu piele de argint

Nu doar uleiul, ci și frunzele de măslin sunt bune pentru sănătate

Ce este tulburarea de depersonalizare? Medicii încă încearcă să deslușească misterul

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Este sau nu adevărat că 1 din 200 de bărbați este un descendent direct al lui Ginghis Han?
Este sau nu adevărat că 1 din 200 de bărbați este un descendent direct al lui Ginghis Han?
Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?
Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?
Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua Zeelandă
Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua Zeelandă
Un studiu a descoperit că senzorii anvelopelor mașinii ar putea fi folosiți pentru a te urmări
Un studiu a descoperit că senzorii anvelopelor mașinii ar putea fi folosiți pentru a te urmări
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford