Gheața din Groenlanda ascunde rezerve enorme de petrol și gaze naturale. Dar cât de ușor ar fi să le exploatăm?

Farmecul celei mai mari insule de pe Pământ este de necontestat. În ultimele milenii, Groenlanda a captivat vizitatorii, aducând pe țărmurile sale izolate pe toată lumea, de la Erik cel Roșu, care a fondat prima așezare europeană în urmă cu peste o mie de ani, până la Forțele Aliate din cel de-Al Doilea Război Mondial.

Și, la fel ca încălzirea continuă a climei, interesul pentru Groenlanda este (din nou) în creștere, deoarece insula a atras atenția președintelui american Donald Trump.

• Test de cultură generală. Care este diferența dintre antropologie și sociologie?
• Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai…

Analizele detaliate de cartografiere și explorările efectuate pe parcursul a peste un secol au scos la iveală dovezi ale existenței unor resurse minerale importante în Groenlanda – inclusiv elemente de pământuri rare și minerale esențiale utilizate pentru tehnologiile energetice ecologice, precum și rezerve suspecte de combustibili fosili.

Pe majoritatea hărților, Groenlanda arată enorm, rivalizând cu dimensiunea Africii. În realitate, Groenlanda are în jur de 2 milioane de km pătrați, aproximativ de mărimea Republicii Democratice Congo.

Cât de viabil să fie mineritul?

Pe lângă resursele minerale, oamenii de știință estimează că Groenlanda are rezerve enorme de petrol și gaze naturale. Începând cu anii 1970, companiile de petrol și gaze au încercat să găsească rezervoare străvechi în largul coastei Groenlandei, dar încercările lor s-au soldat cu rezultate negative. Totuși, geologia platoului continental al Groenlandei prezintă similitudini cu alte situri de combustibili fosili din Arctica.

În 1850, mineralul criolit, „gheața care nu se topește niciodată”, datorită punctului său de topire extrem de ridicat, a fost descoperit în sud-vestul Groenlandei. Coloniștii au început să exploateze criolitul după ce au aflat că este folosit la fabricarea bicarbonatului de sodiu. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, mina Ivittuut a aprovizionat forțele aliate cu criolit – un mineral important în producția de aluminiu utilizat în avioane.

Deși în Groenlanda există probabil minerale esențiale, nu este clar dacă mineritul este viabil din punct de vedere economic. Aici intervine explorarea, notează BBC.

„Explorarea minerală este una dintre cele mai dificile și riscante încercări legate de minerit”, spune Simon Jowitt, director al Centrului Ralph J. Roberts pentru Cercetare și Geologie Economică din cadrul Universității Nevada.

Acesta remarcă faptul că, la fiecare 100 de proiecte de explorare minieră, unul dintre ele se poate transforma într-o mină

Provocările exploatărilor în Groenlanda

În cazul în care eforturile de explorare dezvăluie potențialul unei mine, în medie, poate dura încă aproximativ 10 ani pentru a trece de la descoperire la producție, spune Jowitt.

„Totul depinde de locul în care vă aflați, de infrastructură, de autorizații și de alte lucruri pe care trebuie să le faceți pentru a vă asigura că veți exploata în mod conștiincios”, explică acesta.

De menționat este și faptul că Groenlanda are o lipsă notabilă de infrastructură – odată ieșiți din oraș, nu există drumuri sau căi ferate în mediul rural.

„Să te deplasezi nu este ușor – nu poți să conduci o mașină de teren pe terenul din Groenlanda. Călătoriile se fac cu barca sau cu avionul, nu cu mașina. Lipsa unei infrastructuri bine stabilite s-ar putea dovedi o provocare pentru operațiunile miniere”, spune Jowitt.

Prelucrarea mineralelor poate fi, de asemenea, un demers dificil. Aceste zăcăminte sunt foarte, foarte dificil de prelucrat și, uneori, sunt strâns legate de uraniu sau de alte elemente pe care s-ar putea echipele să nu dorească să le exploateze.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Câți dintre danezi ar fi de acord ca SUA să preia Groenlanda?

De ce este Groenlanda atât de atractivă pentru Donald Trump și cât de importantă este cu adevărat din punct de vedere economic?

Doi sateliți ESA și NASA și-au unit forțele și au măsurat calota glaciară din Groenlanda

Oamenii de știință cred că au aflat de ce rechinul de Groenlanda poate trăi sute de ani