Oamenii de știință își propun să creeze atlasul suprem al vaginului, mai exact, un atlas care să catalogheze diversitatea microorganismelor ce trăiesc în acest mediu.
Aceste microorganisme alcătuiesc microbiomul vaginal și includ bacterii, fungi, arhee (organisme unicelulare simple) și virusuri, deși virusurile nu sunt considerate forme de viață propriu-zise. Modificările în ceea ce privește echilibrul acestor microbi, în special al bacteriilor, au fost asociate cu diverse afecțiuni, de la complicații ale sarcinii, precum nașterea prematură, la boli cronice, cum ar fi endometrioza, și infecții precum cele urinare (ITU) sau virusul papiloma uman (HPV).
Legătura dintre microbiomul vaginal și aceste afecțiuni nu este încă pe deplin înțeleasă. În plus, cercetările în acest domeniu s-au concentrat în principal asupra populațiilor din țările cu venituri ridicate, ceea ce ar putea duce la rezultate distorsionate, susțin unii experți.
Într-un comentariu științific, mai mulți cercetători au subliniat că nu avem încă o definiție clară a ceea ce înseamnă un microbiom vaginal „sănătos” la nivel global, de unde nevoia de a crea atlasul suprem al vaginului.
Comentariul a fost publicat în revista Trends in Microbiology.
„Este urgent să intensificăm cercetările asupra funcțiilor și diversității microbiotei vaginale în diferite regiuni ale lumii. Încă încercăm să înțelegem care bacterii pot fi considerate patogene și care au un rol protector”, au scris autorii.
Un studiu de referință din 2010, realizat pe aproape 400 de femei din America de Nord, a identificat cinci tipare distincte ale unui microbiom vaginal sănătos, fiecare dominat de un anumit tip de bacterie, precum Lactobacillus crispatus sau Lactobacillus gasseri. În timp, cercetătorii au propus și alte categorii, însă acestea se bazează tot pe date din America de Nord. Când studiile s-au extins în alte regiuni, s-a constatat că aceste clasificări nu sunt universale. De exemplu, o cercetare publicată în 2023, care a analizat mii de femei sănătoase din Belgia, a descoperit că peste 10% dintre participante nu se încadrau în cele cinci categorii consacrate.
Acest studiu belgian a fost realizat de Isala, un proiect al Universității din Anvers, numit astfel în onoarea Isalei Van Diest, prima femeie medic din Belgia. În prezent, proiectul s-a extins la nivel global prin Isala Sisterhood Consortium, cu studii derulate în Peru, Camerun, Nigeria, Spania, SUA și alte țări. Autorii noului comentariu din Trends in Microbiology sunt implicați în aceste cercetări, scrie Live Science.
Unul dintre obiectivele acestor studii este îmbunătățirea tratamentului pentru vaginoza bacteriană (BV), o afecțiune caracterizată prin scăderea numărului de bacterii Lactobacillus și înmulțirea unor bacterii anaerobe (care nu necesită oxigen pentru a supraviețui). Deși BV poate fi asimptomatică, ea crește riscul altor probleme de sănătate, inclusiv cel de infecții cu transmitere sexuală, precum HIV. În prezent, tratamentul standard este pe bază de antibiotice, dar infecția reapare frecvent după administrarea acestora.
O înțelegere mai aprofundată a microbiomului vaginal ar putea duce la noi abordări terapeutice, precum reintroducerea unor bacterii benefice pentru restabilirea echilibrului microbiologic. În plus, nu există un consens global privind diagnosticul BV, ceea ce ridică întrebarea dacă această afecțiune ar trebui definită la fel în toate regiunile lumii.
„Imaginea lactobacililor ca standard absolut al sănătății vaginale trebuie reevaluată dintr-o perspectivă globală, care să reflecte diversitatea reală a microbiomului”, au concluzionat autorii.
Greșeala pe care o fac toți amatorii de jocuri de noroc! Cum poate fi evitată?
Cât de sănătos este să urinezi chiar și atunci când nu simți nevoia?
Un expert explică de ce un pahar de lapte pe zi ar putea reduce riscul de cancer
Un colorant alimentar interzis în toată lumea a fost, în sfârșit, interzis și în SUA