Schimbările climatice ar putea întârzia nașterile. O nouă cercetare realizată de Curtin University (Australia) a descoperit că expunerea la poluarea aerului exterior și temperaturile extreme din timpul sarcinii pot crește riscul unei sarcini prelungite, oferind perspective noi asupra impactului schimbărilor climatice asupra sănătății materne.
Schimbările climatice ar putea întârzia nașterile. Studiul a analizat datele a aproape 400.000 de nașteri din Australia de Vest. Rezultatele au arătat că o expunere ridicată la poluarea cu particule fine (PM2.5) și la stresul biotermal (o măsurătoare care combină temperatura aerului, temperatura radiantă, umiditatea relativă, viteza vântului și fiziologia umană) este asociată cu sarcini care depășesc 41 de săptămâni.
Studiul a fost publicat în revista Urban Climate.
Autorul principal al studiului, dr. Sylvester Dodzi Nyadanu, de la Curtin’s School of Population Health, a menționat că deși expunerea la factori de mediu a fost frecvent asociată cu nașterile premature, aceasta este prima cercetare care examinează impactul său asupra sarcinilor prelungite.
„Știm că nașterea prematură are riscuri bine documentate pentru sănătate, dar li s-a acordat puțină atenție riscurilor asociate cu o naștere întârziată”, a declarat dr. Nyadanu, citat de Medical Xpress.
Expunerea la poluare și stres biotermal în timpul sarcinii crește probabilitatea unei sarcini prelungite. Mamele cele mai expuse acestui risc sunt cele peste 35 de ani, aflate la prima sarcină, care locuiesc în zone urbane sau care au avut complicații în timpul sarcinii. Factorii de mediu pot influența răspunsul la stres al gravidei, afectând activitatea endocrină și pe cea inflamatorie, ceea ce poate duce fie la o sarcină mai scurtă (naștere prematură), fie la o sarcină prelungită.
Dr. Nyadanu a avertizat că sarcinile prelungite pot avea consecințe serioase atât pentru mamă, cât și pentru copil, cum ar fi: necesitatea unor intervenții medicale precum inducerea travaliului sau operația de cezariană; creșterea riscului de moarte fetală și complicații la naștere; risc mai mare de mortalitate infantilă și probleme comportamentale și emoționale în copilăria timpurie; impact emoțional semnificativ asupra familiilor.
„Schimbările climatice determină tot mai multe fenomene meteorologice extreme și o degradare a calității aerului, de aceea este esențial să recunoaștem impactul acestora asupra sănătății materne și infantile”, a subliniat dr. Nyadanu.
El a recomandat ca profesioniștii din sănătate, factorii de decizie și femeile însărcinate, în special cele din grupurile vulnerabile, să ia în considerare riscurile climatice în evaluarea și gestionarea sarcinii.
Ce este de făcut? Reglementări mai stricte privind calitatea aerului. Inițiative de sănătate publică pentru protejarea femeilor însărcinate de condițiile climatice extreme. Politici și măsuri preventive pentru reducerea riscurilor climatice asupra sănătății materne și infantile.
Două modalități cheie de a reduce oboseala la locul de muncă
Cât de departe te poate duce frumusețea în carieră? Studiile arată că destul de departe
Fericirea în țările sărace nu este la fel ca în alte țări. Când sunt oamenii cei mai fericiți?
Spermatozoizii poartă urmele stresului din copilărie, arată un studiu