Poluarea aerului afectează concentrarea oamenilor

Poluarea aerului face mai dificilă concentrarea. Capacitatea oamenilor de a interpreta emoțiile sau de a se concentra asupra unei sarcini este redusă de expunerea pe termen scurt la poluarea aerului cu particule fine (PM), ceea ce poate face activitățile zilnice, precum cumpărăturile săptămânale, mai dificile, conform unui nou studiu.

Oamenii de știință au descoperit că și o expunere scurtă la concentrații ridicate de particule fine face mai dificilă concentrarea asupra unei sarcini, scade capacitatea de a evita distragerile și pe cea de a se comporta într-un mod social acceptabil.

• Marile planete s-ar naște în haos, a descoperit un telescop retras al NASA
• Telescopul Hubble a „tras cu ochiul” la coconii care formează stele într-o galaxie vecină

Participanții la studiu au fost expuși fie la un nivel ridicat de poluare a aerului, generat prin fumul de lumânare, fie la aer curat, iar abilitățile lor cognitive au fost testate înainte și la patru ore după expunere. Testele au evaluat memoria de lucru, atenția selectivă, recunoașterea emoțiilor, viteza psihomotorie și atenția susținută.

Publicat în Nature Communications, studiul realizat de cercetătorii de la Universitățile din Birmingham și Manchester (Anglia) arată că atenția selectivă și recunoașterea emoțiilor au fost afectate de poluare, indiferent dacă participanții au respirat normal sau doar pe gură.

Experții sugerează că inflamația cauzată de poluare ar putea fi responsabilă pentru aceste deficite. Deși atenția selectivă și recunoașterea emoțiilor au fost afectate, memoria de lucru nu a suferit modificări, ceea ce indică faptul că unele funcții cerebrale sunt mai rezistente la expunerea pe termen scurt la poluare.

Poluarea aerului face mai dificilă concentrarea

„Studiul nostru oferă dovezi convingătoare că și o expunere de scurtă durată la particule fine poate avea efecte negative imediate asupra funcțiilor cognitive esențiale pentru activitățile zilnice, cum ar fi cumpărăturile săptămânale”, a declarat dr. Thomas Faherty, coautor al studiului, de la Universitatea din Birmingham.

„Calitatea slabă a aerului afectează dezvoltarea intelectuală și productivitatea muncii, având implicații sociale și economice semnificative într-o lume tehnologică bazată pe excelență cognitivă. Scăderea productivității influențează creșterea economică, subliniind nevoia urgentă de reglementări mai stricte privind calitatea aerului și măsuri de sănătate publică pentru a combate efectele nocive ale poluării asupra creierului, în special în zonele urbane puternic poluate”, a adăugat profesorul Francis Pope, coautor, din cadrul aceleiași universități.

Funcțiile cognitive cuprind o gamă largă de procese mintale esențiale pentru sarcinile de zi cu zi. De exemplu, atenția selectivă sprijină luarea deciziilor și comportamentul orientat spre obiective, cum ar fi prioritizarea produselor de pe lista de cumpărături și evitarea achizițiilor impulsive.

Memoria de lucru acționează ca un spațiu temporar pentru păstrarea și manipularea informațiilor, fiind crucială pentru sarcini ce implică procesare și stocare simultană, cum ar fi planificarea unui program sau gestionarea mai multor conversații în același timp.

Cunoașterea socio-emoțională, care implică detectarea și interpretarea emoțiilor proprii și pe ale celorlalți, are un rol esențial în ghidarea comportamentului social acceptabil. Deși aceste abilități cognitive sunt distincte, ele funcționează împreună pentru a permite realizarea cu succes a activităților, atât la locul de muncă, cât și în viața de zi cu zi.

Care sunt mecanismele prin care poluarea de afectează concentrarea?

În ansamblu, studiul subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege mecanismele prin care poluarea aerului afectează funcțiile cognitive și pentru a analiza impactul pe termen lung, în special asupra grupurilor vulnerabile, cum ar fi copiii și vârstnicii.

„Acest studiu evidențiază importanța înțelegerii impactului poluării aerului asupra funcțiilor cognitive și necesitatea de a analiza influența diferitelor surse de poluare asupra sănătății creierului, în special în rândul persoanelor în vârstă vulnerabile”, a declarat profesorul Gordon McFiggans, coautor, de la Universitatea din Manchester.

Acest studiu este primul care manipulează experimental căile de inhalare a particulelor fine, oferind perspective valoroase asupra modului în care diferite mecanisme de expunere afectează funcțiile cognitive. Cercetătorii subliniază necesitatea unor investigații suplimentare asupra efectelor pe termen lung și a posibilelor măsuri de protecție, notează Eurek Alert.

La nivel global, poluarea aerului reprezintă principalul factor de risc de mediu pentru sănătatea umană, contribuind la creșterea mortalității premature. Impactul negativ al calității slabe a aerului asupra sistemelor cardiovascular și respirator este bine documentat, fiind asociat și cu afecțiuni neurodegenerative precum scleroza multiplă, boala Alzheimer și boala Parkinson.

Particulele fine PM2.5 sunt cel mai periculos poluant atmosferic pentru sănătatea umană, fiind responsabile pentru aproximativ 4,2 milioane de decese doar în 2015.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce unii oameni nu pot vedea cu „ochiul minții”: Afantazia, lipsa imaginației

Astronauților li se schimbă vederea. Ar trebui să fie îngrijorați viitorii călători pe Marte?

Creatina, un supliment popular în rândul sportivilor, ar putea trata depresia

Îți usuci rufele în casă? S-ar putea să-ți pui sănătatea în pericol!