Muzica ne face să ne mișcăm chiar și atunci când nu ne place

Un nou studiu condus de cercetători de la Universitatea Concordia (Canada) sugerează că dorința de a te mișca pe ritmul muzicii este un răspuns fiziologic independent de plăcerea generală pe care o simțim față de muzică. Cu alte cuvinte, muzica ne face să ne mișcăm chiar și atunci când nu ne place.

Muzica ne face să ne mișcăm chiar și atunci când nu ne place. Chiar și persoanele care nu simt plăcere din ascultarea muzicii (anhedonie muzicală) au manifestat acest impuls de mișcare, potrivit lui Isaac Romkey, doctorand în Departamentul de Psihologie al Universității Concordia.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

Studiul a fost publicat în revista PLOS One.

Muzica ne face să ne mișcăm chiar și atunci când nu ne place

Cercetătorii au comparat reacțiile la peste 50 de fragmente muzicale ale persoanelor din două grupuri: persoane cu anhedonie muzicală, care nu simt plăcere din ascultarea muzicii, dar se bucură de alte aspecte ale vieții (mâncare, sex); și persoane fără anhedonie muzicală (grup de control).

Participanții au ascultat fragmente muzicale cu complexitate ritmică variabilă, iar apoi au evaluat câtă plăcere au simțit și cât de mult au simțit nevoia să se miște.

În mod normal, tendința de a ne mișca pe muzică urmează o curbă în U inversată: suntem mai atrași de ritmurile de complexitate medie, în comparație cu cele foarte simple sau foarte complexe.

Cercetătorii au presupus că persoanele cu anhedonie muzicală vor avea un răspuns mai slab la plăcere, dar un răspuns normal la dorința de mișcare.

Rezultatul neașteptat: nu au existat diferențe semnificative între grupurile studiate. Mai mult, la persoanele cu anhedonie muzicală, dorința de a se mișca a fost principalul factor care le-a generat plăcere.

„Acest lucru sugerează că dorința de mișcare poate, în sine, să genereze plăcere”, explică Romkey.

Legătura cu structurile cerebrale

Dorința de mișcare este asociată cu striatul dorsal, o zonă a creierului responsabilă de funcțiile motorii. Plăcerea muzicală este legată de striatul ventral, care reglează recompensa, motivația și comportamentul orientat spre obiective.

Echipa de cercetare plănuiește să investigheze mai profund diferențele dintre persoanele cu și fără anhedonie muzicală, folosind imagistică cerebrală avansată (RMN și magnetoencefalografie) pentru a analiza conectivitatea dintre striatul dorsal și striatul ventral, scrie Medical Xpress.

Acest studiu aduce o perspectivă nouă asupra modului în care mișcarea și plăcerea muzicală sunt legate între ele și despre modul în care creierul uman răspunde la muzică, chiar și atunci când experiența emoțională a acesteia este diminuată.

Vă recomandăm să citiți și:

Primul spray nazal anti-depresie, bazat pe ketamină, a fost aprobat de Agenția Medicamentelor din SUA

Cum ne-ar putea proteja fibrele de infecții?

Ce poate aduce un viitor cu emisii de carbon reduse: Locuințe mai calde și oameni mai sănătoși

Cercetătorii folosesc AI pentru a prezice atacurile de cord cu o acuratețe fără precedent