Cum ne-ar putea proteja fibrele de infecții?

Fie că vrem sau nu, corpul nostru este găzduiește trilioane de microorganisme. Acești microbi sunt esențiali pentru sănătatea umană, dar oamenii de știință încă încearcă să înțeleagă exact ce fac și cum ajută.

Într-un nou studiu, publicat în Nature Microbiology, cercetătorii au explorat modul în care anumite bacterii intestinale ne pot proteja de cele dăunătoare – un grup cunoscut sub numele de Enterobacteriaceae.

• Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în…
• A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure

Aceste bacterii includ specii precum Escherichia coli (E. coli). Aceasta este în mod normal inofensivă în cantități mici, dar poate provoca infecții și alte probleme de sănătate dacă crește prea mult.

Am descoperit că mediul nostru intestinal – modelat de factori precum dieta – joacă un rol important în menținerea sub control a bacteriilor potențial dăunătoare.

Pentru a ajunge la această concluzie, s-au analizat peste 12.000 de probe de scaun de la persoane din 45 de țări.

Folosind tehnologii de secvențiere a ADN-ului, au reușit să identifice și să cuantifice microbii detectați în fiecare eșantion. S-a constatat că, de fapt, compoziția microbiomului intestinal al persoanelor cu Enterobacteriaceae era fundamental diferită de cea a persoanelor fără Enterobacteriaceae.

Corpul nostru este casa a trilioane de microorganisme

Mergând mai departe, am descoperit două grupuri de bacterii: cele care prosperau alături de Enterobacteriaceae (așa-numitele „co-colonizatoare”) și cele care erau rareori găsite împreună („co-excludente”).

Un tip de bacterie co-excluzivă, numită Faecalibacterium, s-a evidențiat ca fiind deosebit de importantă. Aceasta produce substanțe chimice numite acizi grași cu lanț scurt prin descompunerea unei varietăți de fibre din alimentația noastră. La rândul lor, aceștia pot împiedica dezvoltarea bacteriilor dăunătoare, precum Enterobacteriaceae.

Prezența acestor acizi grași a fost unul dintre cele mai puternice semnale pe care le-am observat între co-excluzători și co-colonizatori. De asemenea, aceștia au fost implicați anterior într-o gamă largă de beneficii pentru sănătate, cum ar fi reducerea inflamației și îmbunătățirea funcției intestinale.

O altă observație interesantă din studiul nostru a fost că, de fapt, co-colonizatorii (bacteriile care trăiesc alături de Enterobacteriaceae) erau mai adaptabili. Acestea aveau abilități diverse de a descompune diferite substanțe nutritive și erau capabile să supraviețuiască în medii care se potrivesc și Enterobacteriaceae.

Acest lucru a fost deosebit de surprinzător, deoarece studiile anterioare pe șoareci au susținut că bacteriile care consumă aceleași tipuri de alimente și nutrienți ar avea dificultăți în a trăi împreună în intestin, scrie ScienceAlert.

Acest lucru a subliniat din nou faptul că, de fapt, condițiile de mediu ale intestinului (nutrienți, pH, nivel de oxigen) sunt principalii factori care determină dacă o persoană va fi colonizată sau nu de Enterobacteriaceae în intestin.

Mai eficiente decât probioticele

Descoperirile ar putea conduce la noi modalități de prevenire și tratare a infecțiilor fără antibiotice. De exemplu, în loc să ucidem direct bacteriile dăunătoare, am putea stimula co-excludenții sau să creăm diete care să le susțină creșterea.

Această strategie poate fi mai eficientă decât administrarea directă de probiotice, deoarece s-a demonstrat anterior că noile bacterii adăugate în tractul intestinal trăiesc doar o perioadă limitată în intestin. De asemenea, am putea viza căi specifice pe care bacteriile dăunătoare le folosesc pentru a supraviețui, făcându-le mai puțin amenințătoare.

Deși cercetarea oferă informații noi și importante, mai sunt încă multe de învățat. Multe regiuni, inclusiv părți din America de Sud și Africa, sunt slab reprezentate în studiile privind microbiomul. Acest lucru limitează înțelegerea noastră cu privire la modul în care bacteriile intestinale variază între diferite populații.

De asemenea, deși studiul nostru evidențiază modele și interacțiuni importante, nu înțelegem încă pe deplin cauzele și mecanismele din spatele acestor relații.

Cercetările viitoare vor integra instrumente suplimentare, cum ar fi metabolomica (studiul substanțelor chimice produse de microbi) și transcriptomica (studiul modului în care sunt activate genele), pentru a crea o imagine mai clară a modului în care ecosistemul intestinal funcționează în beneficiul sănătății noastre.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cum ar putea fibrele din covoare să creeze betonul mai rezistent?

Biofibrele ar putea reprezenta o amenințare mai mare pentru mediu decât plasticul convențional

Regenerarea mielinei, învelișul protector al fibrelor nervoase, ar putea fi acum posibilă

Un nou material, realizat prin fermentaţie, ar putea opri poluarea cu fibre de plastic a oceanelor