De ce avem nevoie toți de sisu, conceptul finlandez mai puternic decât reziliența

În fața greutăților, oamenii descoperă resurse interioare neașteptate, iar conceptul finlandez de sisu redefinește modul în care înțelegem puterea de a merge mai departe.

Mai mult decât reziliența, sisu este acea forță interioară care se activează în momentele critice, când pare că nu mai există nicio soluție.

• Cum au reușit cercetătorii să facă pixeli mai mici decât un virus?
• Durata vieții este influențată mai mult de alegeri decât de gene, arată un studiu

Psihoterapeutul Moya Sarner explorează această capacitate profund umană, inspirată de cercetătoarea Emilia Elisabet Lahti. Ea explică de ce o viață împlinită nu este neapărat lipsită de dificultăți, ci, dimpotrivă, include momente de suferință și pierdere, esențiale pentru evoluția personală, potrivit The Guardian.

Când intervine conceptul de sisu in viața noastră

„Stăteam recent în pat, la primele ore ale dimineții, ascultând radio. A apărut o emisiune despre conceptul finlandez de sisu, pe care cercetătoarea în științe comportamentale Emilia Elisabet Lahti îl exprimă ca forță vitală în momente de adversitate”, spune psihoterapeutul Moya Sarner.

Se pare că sisu este un concept mai profund decât reziliența, despre care se vorbește adesea ca despre un mușchi pe care îl putem antrena. Sisu este acea parte din noi care prinde viață atunci când simțim că nu mai avem nimic, când credem că nu mai putem merge mai departe, dar o facem.

„O viață mai bună nu va fi o viață mai fericită”

Potrivit specialistei, este posibil ca această parte din noi să nu existe înainte de a fi necesară – la fel ca un gând, este o capacitate care crește în momentul în care este necesară.

„O viață mai bună nu va fi întotdeauna o viață mai fericită. Aceasta va implica în mod necesar perioade de nefericire și dificultăți extreme. Acesta este costul afacerii; uneori plouă. O viață mai bună nu se află acolo, așteptând să o găsești într-o rutină de exerciții fizice sau la un terapeut sau într-o carte de auto-ajutor; ea vine din a trăi, a iubi și a pierde în libertate și speranță. Dacă reușim să facem asta, nu se știe când momentele cele mai semnificative ale vieții ne-ar putea onora”, mai spune Sarner.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum știi dacă pisica ta este relaxată și fericită? Se mai numește „zâmbetul pisicii”

Fericirea în țările sărace nu este la fel ca în alte țări. Când sunt oamenii cei mai fericiți?

Cu cât alimentele pe bază de plante sunt mai diverse, cu atât microbiomul intestinal este mai fericit

Atenție: Dependența de mașini ne face nefericiți