Home » Știință » Putem să ne uităm limba maternă? Iată ce spun experții?

Putem să ne uităm limba maternă? Iată ce spun experții?

Publicat: 01.03.2025

Experții spun că este posibil să aveți dificultăți temporare în a ne aminti anumite aspecte din limba maternă dacă plecăm pe alte meleaguri, dar este puțin probabil să o uităm complet dacă am depășit o anumită vârstă.

Limba maternă sau „limbă primară” este prima limbă pe care o învață o persoană și, de obicei, reprezintă o parte esențială a identității sale, permițându-i să se conecteze cu familia și prietenii și să își îmbrățișeze cultura și moștenirea.

Dar este posibil să uiți limba maternă – de exemplu, dacă te muți într-o altă regiune sau țară și începi să vorbești un dialect sau o limbă diferită?

Cât de posibil este să uiți limba maternă?

Lingviștii numesc acest fenomen „atrofia limbii materne”, adică procesul prin care devii mai puțin competent în limba maternă de-a lungul timpului – poate pentru că nu o mai folosești la fel de des. Experții spun că este posibil să uiți limba maternă în anumite circumstanțe, în special în cazul copiilor mici care se mută într-o țară sau regiune unde se vorbește o altă limbă.

De exemplu, un studiu din 2003 publicat în jurnalul Cerebral Cortex a constatat că acei copii care s-au născut în Coreea, dar au fost adoptați de familii franceze între vârstele de 3 și 8 ani, nu erau mai buni la înțelegerea limbii coreene la vârsta de 30 de ani decât vorbitorii nativi de franceză care nu fuseseră niciodată expuși acestei limbi.

„Cu toate acestea, cu cât ești mai în vârstă când te muți, cu atât este mai probabil să îți păstrezi limba maternă, deoarece ai dobândit o bază mult mai solidă în ea”, a declarat pentru Live Science, Laura Dominguez, profesor de lingvistică la Universitatea din Southampton, Marea Britanie.

Limba maternă, o parte esențială a identității

De fapt, cercetările sugerează că oamenii sunt mai puțin predispuși la atrofierea limbii materne după ce trec de pubertate (între 8 și 13 ani la fete și între 9 și 14 ani la băieți). Acest lucru se întâmplă probabil pentru că, după această vârstă, creierul nostru se maturizează și devine mai puțin maleabil și receptiv la schimbări.

Totuși, partea din limba maternă care este cea mai vulnerabilă la uitare, chiar și după perioade scurte de timp, este vocabularul, a spus Dominguez. O parte a limbii care este puțin mai rezistentă la uitare decât vocabularul este gramatica, a adăugat ea.

De exemplu, într-un studiu din 2023 publicat în The Language Learning Journal, Dominguez și colegii săi au descoperit că vorbitorii nativi de spaniolă care vorbeau engleza ca a doua limbă nu și-au schimbat modul de utilizare a timpului prezent în spaniolă – care diferă de cel din engleză – după mai bine de 15 ani de locuit în Marea Britanie.

Poți uita o a doua limbă?

Cercetările sugerează, de asemenea, că un principiu similar se aplică și la uitarea unei a doua limbi pe care nu ai mai folosit-o. Totul depinde de cât de mult ai învățat și pentru cât timp ai practicat acea limbă.

„De fapt, s-ar putea să fii surprins de cât de multe lucruri îți amintești odată ce începi să o folosești din nou”, a spus Antonella Sorace, profesor de lingvistică dezvoltativă la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie, pentru Live Science.

„Conștient, putem avea impresia că am uitat totul – dar creierul nostru știe mai bine,” a adăugat ea.

Pe de altă parte, persoanele bilingve care suferă de afecțiuni precum demența pot fi mai predispuse la a confunda limbile și a reveni la utilizarea exclusivă a limbii materne. Acest fenomen este cunoscut sub numele de „revenire lingvistică” și poate apărea chiar și după o viață întreagă de utilizare a ambelor limbi.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Pot animalele să învețe „limba” unei alte specii?

Folosirea excesivă a ecranelor, legată de probleme în dezvoltarea limbajului la copii

Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”

O inscripție antică într-o limbă pierdută a fost, în sfârșit, descifrată

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării
Cine controlează, de fapt, un cântec: o scurtă istorie a drepturilor muzicale
Cine controlează, de fapt, un cântec: o scurtă istorie a drepturilor muzicale