Putem să ne uităm limba maternă? Iată ce spun experții?

Experții spun că este posibil să aveți dificultăți temporare în a ne aminti anumite aspecte din limba maternă dacă plecăm pe alte meleaguri, dar este puțin probabil să o uităm complet dacă am depășit o anumită vârstă.

Limba maternă sau „limbă primară” este prima limbă pe care o învață o persoană și, de obicei, reprezintă o parte esențială a identității sale, permițându-i să se conecteze cu familia și prietenii și să își îmbrățișeze cultura și moștenirea.

• Un crater de impact în formă de potcoavă, descoperit în China, ar putea fi cel mai…
• Una dintre cele mai mari stele cunoscute și-a schimbat culoarea. Este aceasta pe cale să explodeze?

Dar este posibil să uiți limba maternă – de exemplu, dacă te muți într-o altă regiune sau țară și începi să vorbești un dialect sau o limbă diferită?

Cât de posibil este să uiți limba maternă?

Lingviștii numesc acest fenomen „atrofia limbii materne”, adică procesul prin care devii mai puțin competent în limba maternă de-a lungul timpului – poate pentru că nu o mai folosești la fel de des. Experții spun că este posibil să uiți limba maternă în anumite circumstanțe, în special în cazul copiilor mici care se mută într-o țară sau regiune unde se vorbește o altă limbă.

De exemplu, un studiu din 2003 publicat în jurnalul Cerebral Cortex a constatat că acei copii care s-au născut în Coreea, dar au fost adoptați de familii franceze între vârstele de 3 și 8 ani, nu erau mai buni la înțelegerea limbii coreene la vârsta de 30 de ani decât vorbitorii nativi de franceză care nu fuseseră niciodată expuși acestei limbi.

„Cu toate acestea, cu cât ești mai în vârstă când te muți, cu atât este mai probabil să îți păstrezi limba maternă, deoarece ai dobândit o bază mult mai solidă în ea”, a declarat pentru Live Science, Laura Dominguez, profesor de lingvistică la Universitatea din Southampton, Marea Britanie.

Limba maternă, o parte esențială a identității

De fapt, cercetările sugerează că oamenii sunt mai puțin predispuși la atrofierea limbii materne după ce trec de pubertate (între 8 și 13 ani la fete și între 9 și 14 ani la băieți). Acest lucru se întâmplă probabil pentru că, după această vârstă, creierul nostru se maturizează și devine mai puțin maleabil și receptiv la schimbări.

Totuși, partea din limba maternă care este cea mai vulnerabilă la uitare, chiar și după perioade scurte de timp, este vocabularul, a spus Dominguez. O parte a limbii care este puțin mai rezistentă la uitare decât vocabularul este gramatica, a adăugat ea.

De exemplu, într-un studiu din 2023 publicat în The Language Learning Journal, Dominguez și colegii săi au descoperit că vorbitorii nativi de spaniolă care vorbeau engleza ca a doua limbă nu și-au schimbat modul de utilizare a timpului prezent în spaniolă – care diferă de cel din engleză – după mai bine de 15 ani de locuit în Marea Britanie.

Poți uita o a doua limbă?

Cercetările sugerează, de asemenea, că un principiu similar se aplică și la uitarea unei a doua limbi pe care nu ai mai folosit-o. Totul depinde de cât de mult ai învățat și pentru cât timp ai practicat acea limbă.

„De fapt, s-ar putea să fii surprins de cât de multe lucruri îți amintești odată ce începi să o folosești din nou”, a spus Antonella Sorace, profesor de lingvistică dezvoltativă la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie, pentru Live Science.

„Conștient, putem avea impresia că am uitat totul – dar creierul nostru știe mai bine,” a adăugat ea.

Pe de altă parte, persoanele bilingve care suferă de afecțiuni precum demența pot fi mai predispuse la a confunda limbile și a reveni la utilizarea exclusivă a limbii materne. Acest fenomen este cunoscut sub numele de „revenire lingvistică” și poate apărea chiar și după o viață întreagă de utilizare a ambelor limbi.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Pot animalele să învețe „limba” unei alte specii?

Folosirea excesivă a ecranelor, legată de probleme în dezvoltarea limbajului la copii

Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”

O inscripție antică într-o limbă pierdută a fost, în sfârșit, descifrată