Oamenii care cred în teoriile conspirației sunt și mai dușmănoși, arată un studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Dușmănia a fost legată de credința în teoriile conspirației. De ce cred oamenii în teoriile conspirației? Cercetări recente au evidențiat un factor important: resentimentul.

Teoriile conspirației (explicații alternative pentru evenimente majore care resping dovezile solide în favoarea unor scenarii secrete improbabile, ilogice sau fantastice) au câștigat tot mai multă popularitate, mai ales în perioade de criză.

Într-un studiu realizat de psihologi de la Universitatea Staffordshire și Universitatea din Birmingham (Anglia), dușmănia a fost legată de credința în teoriile conspirației.

Studiul a fost publicat în Journal of Social Issues.

Dușmănia a fost legată de credința în teoriile conspirației

„Motivele psihologice legate de resentiment apar adesea atunci când oamenii se simt dezavantajați, nesiguri, amenințați sau subestimați. Resentimentul este dorința de a ‘echilibra jocul’ prin subminarea altora, din convingerea că nu există altă opțiune. Teoriile conspirației pot servi drept mijloc prin care indivizii își satisfac această dorință, respingând opiniile experților și consensul științific”, explică dr. David Gordon, cercetător principal la Universitatea Staffordshire.

Pe parcursul a trei studii cu 1.000 de participanți, cercetătorii au analizat modul în care resentimentul influențează trei motivații deja cunoscute pentru credința în teoriile conspirației: nevoia de a înțelege lumea (motivații epistemice), nevoia de securitate (motivații existențiale) și nevoia de importanță socială (motivații sociale).

Rezultatele au confirmat că nivelurile mai ridicate de resentiment sunt corelate cu o credință mai puternică în teoriile conspirației. De asemenea, resentimentul a fost identificat drept un factor intermediar între credința în conspirații și cele trei motivații analizate, notează Phys.org.

O legătură și cu incertitudinea

„Nu sugerăm că oamenii aleg în mod conștient să fie dușmănoși atunci când cred și răspândesc teorii ale conspirației. Mai degrabă, descoperirile noastre sugerează că sentimentele de dezavantaj în aceste trei domenii declanșează un răspuns psihologic comun, resentimentul, care îi face pe indivizi mai receptivi la astfel de credințe”, explică dr. Megan Birney, coautoare a studiului, de la Universitatea din Birmingham.

Cea mai puternică relație s-a observat între credința în conspirații, resentiment și incertitudinea legată de lume. Cercetătorii consideră că această incertitudine ar putea fi redusă printr-o comunicare științifică mai eficientă și prin educație media care să combată dezinformarea.

Descoperirile au implicații mai largi, sugerând că eforturile de combatere a teoriilor conspirației nu ar trebui să se concentreze doar pe demontarea informațiilor false, ci și pe abordarea condițiilor sociale și politice care generează sentimente de marginalizare, insecuritate și competiție.

„Dacă înțelegem credințele conspiraționiste ca o manifestare a resentimentului, adică o reacție la dezavantajele sociale și economice reale sau percepute, atunci combaterea dezinformării devine inseparabilă de abordarea unor probleme mai ample, cum ar fi insecuritatea financiară și inegalitatea”, concluzionează dr. Gordon.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce se întâmplă cu mintea oamenilor după ce sunt lăsați fără internet pe telefon?

Cercetătorii confirmă că pupilele ni se schimbă în timp ce respirăm

Cum ne schimbă gândirea stresul cronic?

Test de cultură generală. Care este cel mai mic organ din corpul uman?