Home » Știință » O nouă planetă studiată cu Telescopul Webb nu seamănă cu nimic cunoscut în Sistemul Solar

O nouă planetă studiată cu Telescopul Webb nu seamănă cu nimic cunoscut în Sistemul Solar

O nouă planetă studiată cu Telescopul Webb nu seamănă cu nimic cunoscut în Sistemul Solar
Credit foto: Tyrogthekreeper/CC BY-SA 3.0
Publicat: 30.03.2025

Astronomii au folosit datele de la Telescopul Spațial James Webb (JWST) pentru a afla mai multe despre o lume neobișnuită numită Enaiposha, care orbitează o stea pitică roșie la aproximativ 47 de ani-lumină de Soare.

Enaiposha, cunoscută și sub numele de GJ 1214 b, a fost inițial clasificată ca o planetă mică, bogată în gaze, asemănătoare cu Neptun. Noile observații sugerează, însă, că este mai aproape de Venus, dar la scară mai mare.

Cercetătorii propun termenul de super-Venus pentru că atmosfera sa pare să fie densă și compusă din hidrogen, heliu, apă, metan și dioxid de carbon.

Această descoperire a venit în urma măsurătorilor care au detectat urme slabe de molecule în anumite părți ale spectrului luminos.

Planetele de tip sub-Neptun, mai mici decât Neptun, sunt cele mai comune în Calea Lactee, dar nu există în sistemul solar.

De obicei, acestea au atmosfere bogate în gaze, iar astronomii folosesc spectroscopia atmosferică pentru a analiza compoziția acestora.

O planetă mică, bogată în gaze

Enaiposha se deosebește de un sub-Neptun tipic prin faptul că straturile sale superioare sunt acoperite de ceață și aerosoli, ceea ce face foarte dificilă analiza spectroscopică a atmosferei sale.

Venus are și ea nori densi, care ascund suprafața, dar Enaiposha duce acest fenomen la extrem – este mai mare, mai fierbinte și învăluită de straturi care o fac extrem de greu de studiat.

Când Enaiposha a trecut între steaua sa și Pământ, s-au observat mici scăderi în spectru acolo unde anumite gaze absorb lumina stelară. Datele sugerează că atmosfera sa este bogată în metale, dar cu mai puțin hidrogen decât se așteptau oamenii de știință.

Un aspect important al studiului a fost detectarea vaporilor de apă în atmosferă, dar și prezența unor metale complexe, ceea ce este neobișnuit pentru o planetă care inițial era clasificată simplu.

Mai mult, atunci când lumina trecea prin atmosfera exoplanetei, anumite lungimi de undă au fost absorbite, indicând prezența dioxidului de carbon și a metanului.

Dioxidul de carbon ar putea exista pe Enaiposha

Studiul a fost condus de astronomii Everett Schlawin de la Universitatea din Arizona și Kazumasa Ohno de la Observatorul Național Astronomic al Japoniei (NAOJ).

Oamenii de știință au găsit un indiciu slab că dioxidul de carbon ar putea fi prezent în concentrații similare cu cele de pe Venus.

„Semnalul de CO₂ detectat în primul studiu este foarte slab, așa că a fost necesară o analiză statistică atentă pentru a ne asigura că este real,” a explicat Ohno, membrul echipei care conduce investigațiile teoretice.

În general, planetele puțin mai mari decât Pământul sunt încadrate ca super-Pământuri, iar cele mai mari, dar mai mici decât Neptun, sunt considerate mini-Neptuni.

Însă Enaiposha se află într-o zonă intermediară ciudată, ceea ce i-a determinat pe unii oameni de știință să propună că reprezintă un nou subtip de exoplanetă sau cel puțin o variantă neașteptată a grupurilor cunoscute.

Ceața îngreunează cercetările

Cercetarea asupra lui Enaiposha este complicată din cauza ceții dense. Observațiile detectează doar semnale subtile din părțile mai adânci ale atmosferei. Luminozitatea stelei sale poate copleși măsurătorile, așa că sunt necesare observații multiple și instrumente noi pentru a confirma aceste rezultate, scrie Earth.com.

Astronomii au descoperit mii de lumi stranii, dar Enaiposha iese în evidență pentru că sfidează clasificarea mini-Neptunilor.

Un aspect încurajator este că aceste metode ar putea fi aplicate și altor planete, inclusiv celor care ar putea susține viața.

Enaiposha este mult prea fierbinte pentru a fi locuibilă, dar analiza atmosferei sale ar putea ajuta oamenii de știință să interpreteze atmosferele altor exoplanete, inclusiv ale celor potențial locuibile.

Studiul a fost publicat în The Astrophysical Journal Letters.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Telescopul James Webb a găsit o planetă „rătăcitoare” cu o atmosferă unică

Planeta Uranus este mult mai caldă decât au crezut oamenii de știință

NASA ar fi găsit cel mai rapid sistem planetar observat până acum

Astronomii au găsit o planetă posibil locuibilă la 20 de ani-lumină de Sistemul Solar

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un pesticid folosit intens ar putea cauza modificări de durată asupra creierului
Un pesticid folosit intens ar putea cauza modificări de durată asupra creierului
O bucată din scara Turnului Eiffel, vândută la licitație cu aproape jumătate de milion de dolari
O bucată din scara Turnului Eiffel, vândută la licitație cu aproape jumătate de milion de dolari
Un mormânt vechi de aproximativ 600 de ani, găsit într-un important sit pre-incaș
Un mormânt vechi de aproximativ 600 de ani, găsit într-un important sit pre-incaș
Un medicament pentru astm ar putea ajuta la combaterea formelor agresive de cancer
Un medicament pentru astm ar putea ajuta la combaterea formelor agresive de cancer
Diplomatul care a apărat România încă de pe băncile facultății: „Recunoașteți că n-ați auzit niciodată de Banat, până când nu l-a inventat Iorga?”
Diplomatul care a apărat România încă de pe băncile facultății: „Recunoașteți că n-ați auzit niciodată de Banat, ...
Ceața este plină de viață, iar aceasta este o veste bună
Ceața este plină de viață, iar aceasta este o veste bună
Clădirea care „minuna” privirile bucureștenilor la sfârșitul secolului al XIX-lea
Clădirea care „minuna” privirile bucureștenilor la sfârșitul secolului al XIX-lea
Eva Watson-Schütze, femeia care a ajutat fotografia să fie recunoscută ca artă
Eva Watson-Schütze, femeia care a ajutat fotografia să fie recunoscută ca artă
Cum să îți calmezi anxietatea în situații stresante?
Cum să îți calmezi anxietatea în situații stresante?
Singurătatea urbană: de ce ne simțim izolați în orașe pline de oameni
Singurătatea urbană: de ce ne simțim izolați în orașe pline de oameni
Complotul uitat pentru revenirea lui Alexandru Ioan Cuza la domnie
Complotul uitat pentru revenirea lui Alexandru Ioan Cuza la domnie
Un fizician a propus o teorie care ar schimba ce știm despre găurile negre
Un fizician a propus o teorie care ar schimba ce știm despre găurile negre
Cum alege și organizează creierul informațiile pentru a interpreta ceea ce vedem?
Cum alege și organizează creierul informațiile pentru a interpreta ceea ce vedem?
Pandemia tăcută: aproape 1,2 miliarde de oameni la nivel global suferă de tulburări mintale
Pandemia tăcută: aproape 1,2 miliarde de oameni la nivel global suferă de tulburări mintale
Meta și WhatsApp, acuzate că pot accesa mesajele criptate ale utilizatorilor
Meta și WhatsApp, acuzate că pot accesa mesajele criptate ale utilizatorilor
Se împlinesc 483 de ani de la moartea omului care ne-a învăţat că Pământul se învârte în jurul Soarelui
Se împlinesc 483 de ani de la moartea omului care ne-a învăţat că Pământul se învârte în jurul Soarelui
Cum a dispărut tumoarea de pe brațul unei femei deși nu a urmat vreun tratament?
Cum a dispărut tumoarea de pe brațul unei femei deși nu a urmat vreun tratament?
Care sunt cele mai „neprietenoase” orașe din Europa?
Care sunt cele mai „neprietenoase” orașe din Europa?