Ce este „pulsul Pământului”? Dacă am măsura toată activitatea electromagnetică din atmosfera Pământului, am observa că există anumite „vârfuri” la diferite frecvențe ale spectrului.
Un astfel de vârf apare la 50Hz, generat de radiațiile produse de rețelele electrice din întreaga lume. Totuși, pe noi ne interesează mai mult o serie de vârfuri care apar în zona frecvențelor extrem de joase (Extremely Low Frequency – ELF), adică în intervalul de la 3Hz la 30Hz.
Ce este „pulsul Pământului”? Aceste vârfuri poartă numele de rezonanțe Schumann și reprezintă unde electromagnetice staționare care înconjoară planeta, fiind generate de activitatea furtunilor cu descărcări electrice. Studiind modul în care se formează aceste unde și factorii care le influențează, oamenii de știință pot monitoriza activitatea furtunilor la nivel global.
Mai mult, cum furtunile sunt mai frecvente atunci când temperaturile cresc, unii cercetători au sugerat că urmărirea rezonanțelor Schumann ar putea deveni o metodă utilă pentru monitorizarea schimbărilor climatice.
De-a lungul timpului, au apărut multe teorii despre rezonanțele Schumann, însă majoritatea nu au prea multe dovezi științifice în spate.
Putem privi Pământul și atmosfera sa ca pe o sferă formată din mai multe straturi. Sub picioarele noastre avem nucleul intern și extern, mantaua și scoarța terestră. În atmosferă, straturile sunt următoarele: troposfera (până la 12 km – stratul în care trăim noi), stratosfera (12-50 km – include stratul de ozon), mezosfera (50-80 km – foarte rece), ionosfera (80-700 km – încălzită de radiațiile solare) și exosfera (700-10.000 km).
Ionosfera este un strat de aer ionizat de radiațiile solare și este foarte bun conducător de electricitate, la fel ca scoarța terestră. Între cele două, solul și ionosfera, există un spațiu cu aer slab conducător, care formează așa-numita „cavitate Pământ-ionosferă”.
Acest spațiu le permite undelor electromagnetice, precum cele produse de fulgere, să se reflecte de mai multe ori între pământ și ionosferă, formând unde staționare.
Exact cum orice obiect are o frecvență naturală la care rezonează (cum e cazul podurilor sau al sticlelor peste care suflăm), la fel și cavitatea Pământ-ionosferă are propriile sale frecvențe de rezonanță.
La un moment dat, există aproximativ 2.000 de furtuni active în lume, care produc aproximativ 50 de fulgere pe secundă.
Majoritatea acestor unde electromagnetice generate de fulgere trec prin atmosfera superioară sau sunt absorbite de sol. Însă undele cu frecvențele potrivite rămân „prinse” în cavitatea Pământ-ionosferă și formează aceste unde staționare, explică BBC Sky at Night Magazine.
Principalele frecvențe sunt de aproximativ: 7,83 Hz; 14,3 Hz; 20,8 Hz; 27,3 Hz; și 33,8 Hz.
Aceste valori pot varia ușor, în funcție de factori precum altitudinea ionosferei, condițiile climatice sau starea vremii.
Pe internet există numeroase teorii nefondate care leagă rezonanțele Schumann de starea psihică sau de sănătate a oamenilor, de la depresie la probleme ale pielii. În realitate, nu există dovezi solide că aceste unde au vreun efect asupra vieții biologice.
Totuși, rezonanțele Schumann sunt reale și pot apărea și pe alte planete cu o atmosferă stratificată asemănătoare cu cea a Pământului. Din acest motiv, astronomii le consideră utile pentru a detecta activitatea fulgerelor pe alte planete, chiar și atunci când nu există observații vizuale directe.
Test de cultură generală. Care este diferența dintre solstițiu și echinocțiu?
Continentele scufundate ale Pământului ar putea să dezechilibreze câmpul magnetic
Căldura Soarelui influențează cutremurele de pe Pământ
Nucleul Pământului ar putea ascunde un rezervor vast de heliu primordial