Experții sunt îngrijorați că Inteligența Artificială ne face mai proști

Inteligența artificială își face tot mai mult loc în aproape toate aspectele vieții noastre, însă Inteligența Artificială ne face mai proști, spun experții.

O nouă analiză realizată de The Guardian atrage atenția asupra unui posibil paradox: în loc să ne sporească abilitățile, folosirea excesivă a AI-ului în activitățile zilnice ne-ar putea eroda capacitățile cognitive, prin externalizarea tot mai multor sarcini intelectuale. Mai simplu spus, Inteligența Artificială ne face mai proști.

• Care este legătura dintre noua strategie de „maximizare a aspectului fizic” folosită de tineri și bovinele…
• Test de cultură generală. Care este diferența dintre antropologie și sociologie?

Analiza citează mai multe studii care sugerează o legătură între declinul cognitiv și utilizarea frecventă a instrumentelor AI, în special în privința gândirii critice. Un articol publicat în Frontiers in Psychology (corectat cu ajutorul ChatGPT, după cum menționează chiar autorii) susține că utilizarea regulată a AI-ului ar putea duce la atrofierea memoriei și a capacității reale de gândire.

Inteligența Artificială ne face mai proști

Un alt studiu, realizat de Michael Gerlich, de la Swiss Business School (Elveția), și publicat în Societies, evidențiază costurile cognitive asociate cu dependența de AI. Gerlich dă exemplul sistemelor automatizate din domeniul sănătății, care cresc eficiența spitalelor, dar în același timp reduc rolul profesioniștilor umani care ar trebui să gândească critic și să ia decizii independente.

Ideea nu este deloc exagerată: există un consens științific larg potrivit căruia funcțiile cognitive sunt „folosește-le sau le pierzi”, așa că este logic ca apelarea frecventă la ChatGPT pentru redactarea emailurilor dificile, pentru realizarea de cercetări sau pentru rezolvarea de probleme să aibă efecte negative asupra propriei noastre gândiri.

Pe măsură ce îi încredințăm AI-ului sarcini tot mai complexe, riscăm și să tratăm aceste sisteme ca pe o „cutie magică” capabilă să gândească în locul nostru, o percepție intens promovată de industria AI prin termeni tehnici pompoși și campanii de marketing care vorbesc despre „deep learning”, „raționament” sau „Inteligență Artificială Generală” (AGI).

Cel mai puternic exemplu

Un exemplu grăitor: un studiu recent a constatat că un sfert dintre membrii generației Z cred că AI-ul este „deja conștient”. Faptul că chatboții pot compune texte convingătoare prin agregarea rapidă a mii de surse dă impresia unei gândiri umane, dar exact această percepție, avertizează experții, ne poate conduce pe o cale periculoasă.

„Să rămâi critic față de AI este dificil, necesită disciplină. Este foarte ușor să lași gândirea critică în seama acestor computere”, spune Gerlich.

Analiza The Guardian avertizează însă că nu ar trebui să dăm vina exclusiv pe AI pentru declinul general al inteligenței. Acest fenomen este vizibil în țările occidentale încă din anii ’80, odată cu politicile neoliberale care au redus finanțarea educației publice, au slăbit rolul profesorilor și au desființat programele de alimentație pentru copii.

Chiar și așa, este greu să ignorăm mărturiile profesorilor, care spun că trișatul cu ajutorul AI-ului a ajuns la niveluri alarmante. AI-ul poate că nu a inițiat această tendință, dar pare să o accelereze dramatic, notează Futurism.

Vă recomandăm să citiți și:

Vaccinul împotriva herpesului zoster ar putea reduce riscul de demență

Dieta africană versus dieta occidentală: Alimentația vestică, dăunătoare pentru imunitate

Consumul de alcool dăunează funcțiilor cognitive chiar și în perioadele de pauză

Test de cultură generală. Cine a inventat munca?