Vârsta la care apar schimbări în creierul nostru dacă renunțăm la exerciții fizice

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Este bine cunoscut faptul că, odată cu înaintarea în vârstă, devenim mai puțin activi fizic. Se crede în mod tradițional că pierderea masei musculare, a forței și problemele de mobilitate sunt cauzele acestui declin.

Însă cercetătorii de la Universitatea Northeastern (SUA) afirmă că un alt motiv ar putea fi legat de schimbările cerebrale care apar în jurul vârstei la care majoritatea oamenilor încep să renunțe la exerciții fizice.

„Am descoperit că, de fapt, creierul poate anticipa într-o anumită măsură comportamentele de activitate fizică ale oamenilor,” spune Timothy Morris, profesor asistent în terapie fizică, mișcare umană și științe ale reabilitării, coautor al studiului.

Într-un studiu publicat în Journal of Gerontology, cercetătorii au analizat datele colectate anterior de Centrul Cambridge pentru Îmbătrânire și Neuroștiință. În special, au examinat un eșantion populațional cu participanți cu vârste între 18 și 81 de ani, incluzând date auto-raportate despre activitatea fizică și imagistică prin rezonanță magnetică a creierului.

Cercetătorii au folosit o tehnică statistică numită regresie pe segmente pentru a izola punctul în care asocierea dintre vârstă și activitate fizică devine divergentă — în jurul vârstei de 49 de ani. Apoi au analizat creierul pentru a identifica posibile mecanisme neuronale care ar putea explica scăderea.

Creierul poate anticipa comportamentele de activitate fizică

„Vor exista mulți factori, sociali, de mediu, economici, familiali, care influențează implicarea oamenilor în activitate fizică,” spune Morris.

În ultimii ani, cercetătorii au fost tot mai interesați de rolul funcțiilor executive în luarea deciziilor legate de activitate fizică — capacitatea de a se concentra, de a planifica și a-și atinge obiectivele, incluzând procese cognitive precum multitasking-ul, memoria de lucru și autocontrolul.

Multe cercetări s-au concentrat asupra rolului „rețelei de saliență,” un set de structuri cerebrale care ne ajută să ne orientăm către anumiți stimuli din mediu. Implicând regiuni precum insula și cortexul cingulat anterior dorsal, această rețea funcționează ca un moderator personal al minții, mereu atentă la mediul înconjurător și reacționând în consecință.

„Parte din această rețea este o subrețea legată de controlul inhibitor — capacitatea noastră de a controla impulsurile automate inconștiente, numite răspunsuri prepotente,” explică Morris.

De ce este bine să continuăm să facem exerciții fizice?

Teoria este următoarea: îmbătrânirea duce la schimbări în rețeaua de saliență, iar aceste schimbări duc la o scădere a activității fizice.

„Am descoperit că această rețea nu doar că este asociată cu activitatea fizică pe parcursul vieții, dar mediază și această relație negativă — deci, pe măsură ce activitatea fizică scade odată cu vârsta, rețeaua mediază acest proces,” spune Morris.

Dacă există o legătură cauzală între aceste schimbări și reducerea activității fizice, implicația este că menținerea activității devine și mai dificilă pe măsură ce îmbătrânim.

„Ar trebui să ne asigurăm că oamenii își mențin activitatea fizică începând de la mijlocul vieții, cu mult înainte de a apărea scăderi cauzate, parțial, de mecanismele cerebrale. Scopul este să protejăm acele resurse cognitive care îi ajută să fie activi,” spune Morris, potrivit MedicalXpress.

„Vedem tot mai clar că este un cerc închis: activitatea fizică ajută creierul, iar creierul susține capacitatea noastră de a alege să fim activi,” adaugă el.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Ar putea beneficiile activității fizice să fie influențate de poluarea aerului?

Cercetătorii au descoperit un lucru neştiut despre efectele activităţii fizice, ce ar putea duce la noi soluţii împotriva kilogramelor în plus

Exercițiile fizice nu ard atât de multe calorii pe cât credem, spun experții

Câte ore de exerciții fizice trebuie să faci pe săptămână pentru a-ți menține tensiunea arterială