O stea minusculă a dat naștere unei planete gigantice; cercetătorii încearcă să afle cum a fost posibil

O stea minusculă i-a dat naștere unei planete gigantice: o descoperire care contrazice tot ce știam despre formarea planetelor.

Astronomii au descoperit un adevărat colos orbital în jurul unei stele pitice roșii extrem de mici, de doar o cincime din dimensiunea Soarelui.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

O stea minusculă i-a dat naștere unei planete gigantice. Până acum, se credea că stelele de asemenea dimensiuni nu pot forma planete gigantice. Și totuși, acolo se află, fără urmă de îndoială, un gigant gazos de dimensiunea lui Saturn.

Exoplaneta, denumită TOI-6894b, are 86% din raza lui Jupiter. Steaua ei mamă, TOI-6894, are doar 23% din raza Soarelui și 21% din masa acestuia, devenind astfel cea mai mică stea cunoscută care găzduiește o astfel de planetă.

„Am fost extrem de entuziasmat de această descoperire. Nu ne așteptam ca planete precum TOI-6894b să poată apărea în jurul unor stele atât de mici. Această planetă va deveni un punct de referință pentru înțelegerea limitelor în care se pot forma planetele gigantice”, spune astrofizicianul Edward Bryant, de la Universitatea Warwick (Anglia), liderul echipei internaționale care a făcut descoperirea.

O stea minusculă i-a dat naștere unei planete gigantice. Cum a fost posibil?

Planetele iau naștere din resturile de gaz și praf rămase după formarea unei stele. Aceste resturi formează un disc în jurul stelei tinere, iar din el se formează planetele. Însă cantitatea de material din acel disc este proporțională cu masa stelei.

Așadar, se credea că o stea minusculă nu poate avea suficient material pentru a crea o planetă atât de mare.

Și totuși, sisteme imposibile ca acesta apar din când în când, ceea ce sugerează că fenomenul nu este chiar atât de rar. Pentru a înțelege cât de frecvent este, Bryant a analizat observațiile TESS pentru peste 91.000 de stele pitice roșii, căutând planete gigantice.

Așa a fost identificată TOI-6894b, o planetă care produce o diminuare a luminozității stelei cu 17% atunci când o tranzitează, un semnal uriaș în termeni astronomici.

Observațiile au arătat că steaua are un diametru de aproximativ 320.000 km, iar planeta, cam 120.000 km.

Măsurând efectul gravitațional al planetei asupra stelei, cercetătorii au calculat că TOI-6894b are doar 17% din masa lui Jupiter, ceea ce înseamnă că are o atmosferă „ușoară și pufoasă”, un indiciu extrem de interesant.

De ce este importantă această descoperire?

Pentru că tranzitul planetei diminuează atât de mult lumina stelei, sistemul este ideal pentru analizarea atmosferei planetei. O parte din lumina stelei trece prin atmosfera planetei, iar aceasta poate lăsa „amprente” moleculare detectabile.

O echipă de astronomi a cerut deja timp de observație la Telescopul Spațial James Webb (JWST) pentru a analiza compoziția atmosferei. Planeta este relativ rece, iar cercetătorii speră să detecteze în special metan.

Potrivit astrofizicianului Andrés Jordán, de la Millennium Institute of Astrophysics (Chile), „acest sistem pune la încercare modelele actuale privind formarea planetelor și este un obiectiv fascinant pentru observații ulterioare”.

Există două teorii principale pentru formarea planetelor gigantice: acumulare treptată de material (de jos în sus); colaps direct al unui segment instabil din discul protoplanetar.

Niciunul dintre aceste scenarii nu pare să se potrivească perfect în cazul lui TOI-6894b, iar analiza compoziției planetei ar putea da indicii esențiale, scrie Science Alert.

„Este o descoperire interesantă. Încă nu înțelegem cum o stea atât de mică poate forma o planetă atât de grea. Acesta este scopul explorării exoplanetelor, cu cât găsim mai multe sisteme diferite de al nostru, cu atât mai bine putem înțelege cum a luat naștere propriul nostru sistem solar”, spune Vincent Van Eylen, de la University College London (Anglia).

Descoperirea a fost publicată în revista Nature Astronomy.

Vă recomandăm să citiți și:

Atmosfera lui Titan, cel mai mare satelit natural al lui Saturn, se clatină în mod ciudat, au descoperit astronomii

Mister elucidat! De ce unele roci de pe Lună sunt extrem de magnetice?

Test de cultură generală. Cum au știut grecii antici circumferința Pământului?

Structuri care seamănă cu Sistemul Solar în tinerețe, detectate în centrul Căii Lactee