Există ceva paradoxal în relația noastră cu tehnologia. Avem așteptări extrem de mari ca noile tehnologii să rezolve marile provocări ale vremurilor noastre, dar în același timp suntem adesea sceptici când vine vorba de a le adopta. Un nou instrument prezice când utilizatorii vor respinge o nouă tehnologie.
Eșecul unei tehnologii nu înseamnă întotdeauna că aceasta nu funcționează corect. Uneori, problema este pur și simplu faptul că oamenii nu vor să o folosească. Iar acest lucru, spune un cercetător, ar trebui să poată fi anticipat.
Sarang Shaikh, doctorand și cercetător la NTNU din Gjøvik (Norvegia), consideră că este esențial să putem prezice care dintre cele două scenarii se va întâmpla: acceptarea sau respingerea unei tehnologii.
„Dacă nu putem anticipa dacă oamenii vor adopta sau nu o tehnologie nouă, pierderile de timp și bani pot fi considerabile”, explică el.
Pentru a preveni aceste situații, Shaikh și colegii săi au dezvoltat un instrument specializat: acest instrument prezice când utilizatorii vor respinge o nouă tehnologie. Cercetătorii au fost însărcinați cu investigarea motivelor pentru care o tehnologie nouă, instalată recent în aeroporturi și puncte de trecere a frontierei din Europa, este atât de puțin folosită.
Studiul a fost publicat în revista Data in Brief.
Călătorii sunt obișnuiți ca un agent de frontieră să le verifice pașaportul. Însă cu noile sisteme, trec printr-un set de porți automate: pașaportul și amprentele sunt scanate, iar un computer compară fotografia din document cu chipul persoanei. Dacă totul este în regulă, bariera se deschide și trecerea este permisă.
Uniunea Europeană a investit milioane de euro în automatizarea controlului la frontieră. Cu toate acestea, la ani buni după instalarea sistemului în multe aeroporturi europene, mulți pasageri continuă să prefere verificarea clasică, efectuată de personal uman, scrie TechXplore.
„Este greu de imaginat ceva mai simplu și mai eficient. Atunci, de ce atât de mulți oameni încă aleg controlul manual?”, s-a întrebat omul de știință.
Comisia Europeană le-a cerut cercetătorilor să afle răspunsul și să găsească modalități de a evita o astfel de situație în viitor. „Înainte să putem crea un instrument care să prezică dacă o tehnologie va fi adoptată sau nu, trebuia să înțelegem ce factori influențează această decizie”, a spus Shaikh.
Iar concluzia a fost că totul ține de mult mai mult decât tehnologia în sine.
Prin interviuri cu utilizatori ai sistemului automat de control la frontieră, dar și cu agenți de frontieră, cercetătorii au identificat trei factori esențiali care determină dacă un călător va folosi sau nu noua tehnologie.
Profilul utilizatorului. Ce vârstă are? Este bărbat sau femeie? Ce nivel de educație are? Este un călător experimentat sau aflat la prima călătorie?
Percepția utilizatorului. Cum s-a simțit după utilizarea tehnologiei? A avut o experiență pozitivă sau una stresantă? A reușit să folosească corect sistemul?
Contextul înconjurător. Cum arată situația în momentul deciziei? Există cozi? Se așteaptă mult? Sistemul pare simplu sau complicat?
Pe lângă interviurile din cinci studii pilot realizate în diferite colțuri ale Europei, cercetătorii au analizat și date valoroase din discuții online.
„Am colectat și analizat volume mari de informații de pe rețelele sociale, iar apoi le-am comparat cu datele din interviuri. Ce am descoperit este că ceea ce spun oamenii online reflectă în mare parte experiențele relatate de agenții de frontieră”, a explicat Shaikh.
Marea întrebare era dacă aceste concluzii pot fi aplicate și în cazul unor tehnologii care încă nu există sau nu au fost lansate. Obiectivul este ca oricine dorește să implementeze o nouă tehnologie să poată evalua dinainte gradul probabil de acceptare.
„Pe baza acestor informații, se pot lua decizii mai bine fundamentate cu privire la oportunitatea lansării unei tehnologii”, spune Shaikh.
Pentru a testa această posibilitate, cercetătorii au folosit învățarea automată (machine learning) pentru a antrena un model pe baza datelor colectate.
Modelul a fost deja testat în mai multe puncte de trecere automată a frontierei din Europa. A permis prezicerea cu acuratețe a alegerii călătorilor care nu mai folosiseră înainte aceste sisteme dacă vor opta pentru controlul automat sau pentru cel manual.
Până acum, rezultatele sugerează că modelul este aplicabil și în afara setului original de date, iar predicțiile sale sunt foarte precise în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor față de metodele tradiționale.
Shaikh speră acum ca și alți cercetători să folosească seturile de date puse la dispoziție public.
„La început, lipsa datelor a fost una dintre cele mai mari provocări. Acum am publicat două seturi de date care nu au mai fost disponibile anterior. Cercetătorii și alte persoane interesate le pot folosi pentru a dezvolta modele și mai avansate și mai precise în viitor”, a încheiat el.
Test de cultură generală. Ce este mai mare decât un terabyte?
Trucul simplu care reduce consumul de energie al centrelor de date cu 30%
Test de cultură generală. Ce sunt criptomonedele?
De ce vor oamenii de știință să-i provoace durere Inteligenței Artificiale?