Originile tulburării obsesiv-compulsive nu sunt în creier, sugerează un studiu

Este posibil ca oamenii de știință să fii găsit originile OCD-ului. Tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD) afectează până la 3% din populația globală și rămâne una dintre cele mai dificile afecțiuni psihice de tratat eficient.

Tocmai de aceea, orice nouă perspectivă cu privire la originile OCD-ului este extrem de valoroasă, iar un nou studiu aduce în prim-plan un suspect surprinzător: bacteriile din intestin.

• Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
• Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?

Cercetarea, realizată în China, a investigat modul în care microbiota intestinală (comunitatea complexă de bacterii care trăiește în sistemul digestiv) poate influența dezvoltarea de OCD și a identificat șase tipuri de bacterii care par să aibă o legătură cu această afecțiune.

Originile OCD-ului, găsite în intestin?

Deși numeroase studii au evidențiat conexiuni strânse între creier și intestin, aceasta este prima cercetare care oferă dovezi solide că bacteriile intestinale ar putea contribui direct la apariția OCD. Cercetătorii de la Universitatea Medicală din Chongqing au folosit date genetice pentru a întări ipoteza unei relații cauzale. „Studii anterioare au indicat o posibilă legătură între microbiota intestinală și OCD. Totuși, relația cauzală exactă rămâne neclară”, scriu aceștia.

„Analiza noastră sugerează că anumite bacterii intestinale ar putea avea o relație cauzală cu OCD, oferind posibile direcții de intervenție pentru prevenirea și tratarea acestei tulburări”, adaugă oamenii de știință.

Pentru a explora această legătură, echipa a utilizat o metodă genetică numită randomizare mendeliană, care permite deducerea relațiilor cauzale analizând variante genetice care influențează atât OCD, cât și compoziția microbiotei intestinale.

Au fost analizate date genetice legate de microbiota intestinală într-un eșantion de 18.340 de persoane, iar apoi au fost analizate date genetice legate de OCD în alt eșantion, de 199.169 de persoane.

Deși cele două seturi de date au fost separate, metoda de randomizare mendeliană a permis echivalarea lor, sugerând că anumite modele bacteriene ar putea contribui direct la OCD și nu ar fi doar un efect secundar al tulburării.

Totuși, pentru a confirma această legătură cauzală, este nevoie de mai multe date și de experimente mai controlate.

Bacteriile bune și bacterii rele

Trei tipuri de bacterii par să aibă un efect protector împotriva OCD: Proteobacteria, Ruminococcaceae și Bilophila. Alte trei par să crească riscul: Bacillales, Eubacterium și Lachnospiraceae UCG001.

Interesant este că multe dintre aceste bacterii au mai fost anterior asociate cu sănătatea mintală. De exemplu, unele studii au găsit niveluri scăzute de Ruminococcaceae la persoanele cu depresie. Aceste noi rezultate extind cunoștințele despre axa intestin-creier și despre felul în care cele două sisteme interacționează.

„Cercetările viitoare ar trebui să utilizeze designuri longitudinale și populații diverse pentru a valida și extinde aceste descoperiri, precum și să analizeze mai în profunzime clasificarea microbilor și a produselor lor metabolice, pentru a înțelege mai bine rolul microbiotei intestinale în OCD”, adaugă autorii, citați de Science Alert.

Pe termen lung, chiar dacă suntem departe de acest moment, am putea avea o metodă nouă de tratare sau prevenire a OCD-ului prin controlarea compoziției bacteriilor din intestin. Pentru persoanele care trăiesc cu această afecțiune și pentru familiile, prietenii și terapeuții lor, această descoperire ar putea aduce speranță.

„Deși terapia cognitiv-comportamentală și inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei sunt utilizate în tratarea OCD, un procentaj semnificativ, între 25 și 40%, dintre pacienți nu răspund bine sau deloc la aceste intervenții. Iar impactul personal și social al OCD este considerabil”, notează cercetătorii.

Studiul a fost publicat în Journal of Affective Disorders.

Vă recomandăm să citiți și:

Coșmarurile sunt un semn îngrijorător al morții premature și al îmbătrânirii accelerate, arată un studiu

Paracetamol din plastic: Cercetătorii au reușit o performanță științifică remarcabilă

Dispozitivele de vapat de unică folosință eliberează plumb neurotoxic, nichel și antimoniu cancerigen, avertizează un studiu

Un nou studiu susține că Inteligența Artificială „înțelege” emoțiile mai bine decât oamenii