Coșmarurile care îți bântuie nopțile ar putea lăsa o amprentă profundă asupra vieții în general.
O echipă de cercetători de la Institutul de Cercetare a Demenței din Marea Britanie și de la Imperial College London a analizat datele a 183.012 adulți cu vârste între 26 și 86 de ani, precum și ale 2.429 de copii între 8 și 10 ani, provenite din șase studii de sănătate pe termen lung.
La începutul studiului, adulții au raportat frecvența coșmarurilor, iar cercetătorii i-au urmărit timp de până la 19 ani. În cazul copiilor, părinții au fost cei care au raportat cât de des apar coșmarurile.
Pentru a măsura îmbătrânirea biologică, oamenii de știință au analizat lungimea telomerilor (capacele de ADN care arată cât de repede îmbătrânesc celulele) la copii. În cazul adulților, au folosit atât telomerii, cât și ceasuri epigenetice moderne pentru a evalua ritmul de îmbătrânire al corpului.
Rezultatele au arătat o legătură alarmantă între coșmarurile frecvente și îmbătrânirea biologică.
Persoanele care aveau coșmaruri săptămânale aveau de peste trei ori mai multe șanse să moară prematur (înainte de vârsta de 70 de ani) decât cele care aveau rar sau niciodată. Chiar și persoanele cu coșmaruri lunare prezentau un ritm de îmbătrânire accelerat și un risc crescut de mortalitate.
Legătura dintre coșmaruri și moarte prematură a fost mai puternică decât alți factori de risc cunoscuți, precum fumatul, obezitatea, alimentația nesănătoasă sau sedentarismul.
Cercetătorii estimează că aproximativ 40% din riscul crescut de mortalitate este legat direct de îmbătrânirea biologică accelerată, observată atât la copii, cât și la adulții cu coșmaruri frecvente.
Legătura dintre somnul de proastă calitate și îmbătrânire este bine stabilită — nopțile nedormite nu sunt bune pentru sănătate. Coșmarurile sunt un indicator clar al calității somnului și, implicit, al stării generale de sănătate.
Totuși, relațiile sunt complexe: somnul întrerupt de coșmaruri poate duce la probleme de sănătate fizică, dar și unele afecțiuni fizice pot provoca coșmaruri. Pe scurt, dacă te trezești noaptea transpirat, cu inima bătând puternic și nu poți adormi la loc, corpul tău nu are parte de odihna necesară pentru a se reface, scrie IFLScience.
„Creierul nostru adormit nu poate face diferența între vis și realitate. De aceea, coșmarurile ne trezesc adesea transpirați, gâfâind, cu inima bătând puternic”, a explicat dr. Abidemi Otaiku, medic și neurolog la Imperial College London, într-o declarație pentru IFLScience.
„Coșmarurile cresc nivelul de cortizol, hormonul stresului, care este strâns legat de îmbătrânirea celulară accelerată. La cei care au frecvent coșmaruri, acest stres acumulat poate avea un impact semnificativ asupra procesului de îmbătrânire. În plus, coșmarurile afectează calitatea și durata somnului, împiedicând corpul să-și facă reparațiile celulare esențiale în timpul nopții. Efectul combinat al stresului cronic și somnului deficitar duce, probabil, la îmbătrânirea accelerată a corpului și a celulelor noastre”, a adăugat el.
Aceste descoperiri pot avea implicații importante pentru sănătatea publică. Dr. Otaiku susține că tratarea coșmarurilor ar putea fi o strategie ieftină și eficientă pentru îmbunătățirea sănătății generale și încetinirea îmbătrânirii.
„Vestea bună este că pot fi prevenite și tratate. Măsuri simple precum evitarea filmelor de groază, menținerea unei igiene bune a somnului, gestionarea stresului și tratarea anxietății sau depresiei pot fi foarte eficiente”, a spus el.
De la nopți obositoare, la coșmaruri: cum ne dă peste cap consumul de alcool
Singurătatea poate provoca, la propriu, coșmaruri, potrivit unui studiu