Multe dintre testele medicale pentru uz personal, vândute pe scară largă în supermarketuri și farmacii, sunt „nepotrivite scopului” și au nevoie de o supraveghere mai riguroasă, arată două studii noi realizate de cercetători de la University of Birmingham.
Industria acestor teste (care vizează colesterolul, deficiențele de vitamine, fertilitatea sau problemele de prostată) este estimată să ajungă la 655 de milioane de lire sterline până în 2030. Cercetătorii au analizat 30 de teste „DIY” (do it yourself), cu prețuri între 1,89 și 39,99 lire, acoperind 19 afecțiuni, inclusiv deficitul de vitamina D, glicemia, funcția tiroidiană, sănătatea prostatei, HIV, menopauza și cancerul colorectal.
Cele două studii conexe au evaluat 60% dintre teste ca fiind „cu risc ridicat”, din cauza preocupărilor legate de echipamentele de testare, procesul de recoltare sau instrucțiunile și interpretarea rezultatelor. Doar opt teste precizau clar cui se adresează, iar mai puțin de jumătate furnizau informații despre acuratețe. În plus, o mare parte a dovezilor care susțineau aceste afirmații nu era public disponibilă sau era de calitate scăzută.
„Multe teste recomandă oricum utilizatorului să meargă la medicul de familie sau la un alt profesionist în sănătate, indiferent de rezultat, ceea ce ridică întrebarea: Care este rostul testului, de fapt?”, a declarat dr. Clare Davenport, profesor de medicină la University of Birmingham și coautor al studiilor.
Autorii solicită o reglementare mai strictă pentru a proteja pacienții și a preveni utilizarea eronată, potrivit The Guardian.
„Autotestările au un potențial clar de a îmbunătăți sănătatea publică. Totuși, pentru a fi benefice și nu dăunătoare, ele trebuie să fie dovedite ca fiind exacte, ușor de utilizat și susținute de instrucțiuni clare”, a spus prof. Jon Deeks, coautor al studiilor.
La rândul lui, Joseph Burt, șeful departamentului de diagnostic și dispozitive medicale generale din cadrul agenției care reglementează astfel de teste, Medicines and Healthcare products Regulatory Agency, a declarat: „Luăm foarte în serios siguranța autotestărilor. Vom analiza dovezile prezentate de cercetători și vom evalua toate acuzațiile privind deficiențele dispozitivelor.”
El a adăugat că agenția „revizuiește reglementările privind dispozitivele medicale pentru a consolida standardele de siguranță, utilizare și performanță clinică” și îi încurajează pe utilizatori să verifice existența marcajelor CE sau UKCA, să citească atent instrucțiunile și să solicite sfatul unui medic dacă au nelămuriri.
Prof. Kamila Hawthorne, președinta Royal College of GPs, a avertizat: „Cu riscul de rezultate fals pozitive sau fals negative și fără interpretare sau îngrijire ulterioară, kiturile de autotestare pot genera stres și anxietate, determinând pacienții să solicite oricum îndrumare de la medicul de familie. Acest lucru poate amplifica presiunea deja uriașă asupra cabinetelor de medicină de familie.”
Procedura minim invazivă de înlocuire a valvelor cardiace, o premieră medicală
Cine a inventat cămașa de forță? De la instrument medical la simbol al constrângerii
Un medicament obișnuit ar putea dubla eficacitatea chimioterapiei
Un medicament pentru hipertensiune ar putea încetini îmbătrânirea