Home » Știință » O proteină cerebrală considerată inactivă are, de fapt, un rol crucial

O proteină cerebrală considerată inactivă are, de fapt, un rol crucial

O proteină cerebrală considerată inactivă are, de fapt, un rol crucial
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 22.01.2026

Cercetătorii de la Johns Hopkins Medicine raportează identificarea unei ținte terapeutice promițătoare care ar putea permite oamenilor de știință să crească sau să scadă activitatea unor proteine cerebrale specifice.

Descoperirea ar putea conduce la noi tratamente pentru afecțiuni psihiatrice precum anxietatea și schizofrenia, dar și pentru tulburări neurologice care afectează mișcarea și echilibrul.

Proteinele vizate, numite receptori de glutamat ionotropi de tip delta (GluDs), au un rol esențial în comunicarea dintre neuroni. Deși mutațiile acestora au fost asociate cu diverse tulburări, mecanismul lor exact de funcționare a rămas necunoscut timp de ani de zile.

„S-a crezut mult timp că această clasă de proteine stă latentă în creier”, spune Dr. Edward Twomey, profesor asistent la Facultatea de Medicină a Universității Johns Hopkins.

„Descoperirile noastre indică faptul că acestea sunt extrem de active și oferă un canal potențial pentru dezvoltarea de noi terapii.”

Implicații pentru tulburările de mișcare

Echipa lui Twomey a utilizat microscopia crio-electronică (o tehnică avansată de imagistică) pentru a vedea proteinele în detaliu.

Analiza a arătat că GluDs conțin un canal ionic în centrul lor. Acest canal găzduiește particule încărcate care ajută proteinele să interacționeze cu neurotransmițătorii, proces fundamental pentru formarea sinapselor.

Descoperirea are implicații directe în mai multe domenii. Printre acestea se numără ataxia cerebeloasă. În această afecțiune care afectează echilibrul și mișcarea, proteinele GluDs devin „super-active” chiar și în absența semnalelor electrice. Tratamentele viitoare ar putea viza blocarea acestei activități excesive, scrie Sciencedaily.

Noi tratamente și pentru afecțiunile psihiatrice

Asta în timp ce în cazul schizofreniei, situația pare inversă. GluDs sunt mai puțin active decât în mod normal, iar medicamentele ar putea fi concepute pentru a le stimula activitatea.

De asemenea, reglarea fină a acestor proteine ar putea oferi o cale de a modula răspunsurile la stres. Deoarece GluDs reglează sinapsele (esențiale pentru învățare), țintirea lor ar putea ajuta la menținerea funcției cognitive pe măsură ce înaintăm în vârstă.

Studiul, susținut de Institutele Naționale de Sănătate din SUA, a fost publicat în Nature.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au identificat o proteină care „poate împiedica răspândirea cancerului în organism”

O proteină din părul nostru ar putea crea cea mai eficientă pastă de dinți

O singură proteină mutantă poate afecta atât imunitatea, cât și dezvoltarea creierului

A fost descoperită proteina responsabilă pentru senzația de frig

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un medicament pentru persoanele cu vitiligo a avut rezultate promițătoare într-un studiu clinic
Un medicament pentru persoanele cu vitiligo a avut rezultate promițătoare într-un studiu clinic
Vladimir Putin acuză Ucraina că a deschis „Cutia Pandorei”
Vladimir Putin acuză Ucraina că a deschis „Cutia Pandorei”
Balenele cu cocoașă din largul coastei New York-ului, în pericol din cauza navelor
Balenele cu cocoașă din largul coastei New York-ului, în pericol din cauza navelor
Lumea se apropie cu pași repezi de războiul pentru resursele de apă
Lumea se apropie cu pași repezi de războiul pentru resursele de apă
Un fenomen ascuns la interiorul atomilor ar putea explica misterioasele raze gamma
Un fenomen ascuns la interiorul atomilor ar putea explica misterioasele raze gamma
O erupție solară tocmai a scos la iveală un punct vulnerabil în previziunile privind vremea spațială
O erupție solară tocmai a scos la iveală un punct vulnerabil în previziunile privind vremea spațială
O descoperire extrem de rară: Fosila unei creaturi marine, de 450 de milioane de ani, ascunde țesuturi încă moi
O descoperire extrem de rară: Fosila unei creaturi marine, de 450 de milioane de ani, ascunde țesuturi încă moi
Telescopul Webb a descoperit un roi de galaxii neobișnuit de matur pentru Universul timpuriu
Telescopul Webb a descoperit un roi de galaxii neobișnuit de matur pentru Universul timpuriu
Arborii antici ne avertizează când ar putea avea loc următoarea furtună solară de proporții uriașe
Arborii antici ne avertizează când ar putea avea loc următoarea furtună solară de proporții uriașe
Premieră absolută pentru arheologie: Un puț etrusc dezvăluie un ritual bizar cu rămășițe umane
Premieră absolută pentru arheologie: Un puț etrusc dezvăluie un ritual bizar cu rămășițe umane
Muzica stimulează o activitate cerebrală uimitoare, dezvăluie o nouă cercetare
Muzica stimulează o activitate cerebrală uimitoare, dezvăluie o nouă cercetare
De ce femeile sunt diagnosticate mai frecvent decât bărbații cu boli autoimune?
De ce femeile sunt diagnosticate mai frecvent decât bărbații cu boli autoimune?
Oamenii de știință au construit mini-creieri care „simt” trecerea timpului
Oamenii de știință au construit mini-creieri care „simt” trecerea timpului
Primul caz din lume în care sindromul „Alice în Țara Minunilor” a fost declanșat de un adenovirus
Primul caz din lume în care sindromul „Alice în Țara Minunilor” a fost declanșat de un adenovirus
Acești crocodilienii uriași dominau lanțul trofic în America de Sud din Miocen
Acești crocodilienii uriași dominau lanțul trofic în America de Sud din Miocen
Astronomii au descoperit un „mega-Pământ” de 23 de ori mai greu decât planeta noastră
Astronomii au descoperit un „mega-Pământ” de 23 de ori mai greu decât planeta noastră
A murit Marcos Rodríguez Pantoja, spaniolul care a trăit cu lupii mai bine de 12 ani
A murit Marcos Rodríguez Pantoja, spaniolul care a trăit cu lupii mai bine de 12 ani
Cercetătorii au identificat neuronii care controlează nevoia de somn
Cercetătorii au identificat neuronii care controlează nevoia de somn