Care este diferența dintre săpun și dezinfectant? Sezonul rece este, în mare parte, un exercițiu continuu de evitare a răcelilor, a gripei, a norovirusului și a altor microbi hotărâți să ne strice ziua (de menționat că există și boli de vară). Două dintre cele mai importante arme pe care le avem în această luptă sunt săpunul și dezinfectantul pentru mâini. Dar când ar trebui folosite? Si poate dezinfectantul să înlocuiască vreodată săpunul? Iată ce trebuie să știi.
Care este diferența dintre săpun și dezinfectant? Ingredientul principal din majoritatea dezinfectanților pentru mâini este alcoolul, în concentrații mari. „Numeroase studii au arătat că dezinfectanții cu o concentrație de alcool cuprinsă între 60 și 95% sunt mai eficienți în distrugerea germenilor decât cei cu o concentrație mai mică sau fără alcool”, precizează Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA. Pentru uzul zilnic, pragul de 60% este cel esențial.
Alcoolul acționează diferit asupra bacteriilor și a virusurilor. În cazul bacteriilor, el afectează membranele celulare sau procese precum sinteza proteinelor. „Apa este esențială în procesul de denaturare a proteinelor”, notează un studiu din 2020, motiv pentru care alcoolul trebuie să fie ușor diluat. În cazul virusurilor, alcoolul atacă învelișul protector extern. Fără acesta, virusul nu se mai poate replica.
Problema este că nu toate virusurile au un astfel de înveliș. SARS-CoV-2 îl are, ceea ce explică eficiența dezinfectanților împotriva COVID-19, însă norovirusul, nu. Pentru virusurile fără înveliș, soluția rămâne metoda clasică: săpun și apă.
Spălatul pe mâini cu săpun este un atac pe mai multe fronturi. După cum explică UCI Health (SUA), „moleculele de săpun sunt foarte eficiente în distrugerea membranelor de suprafață ale unor bacterii și virusuri, iar frecarea mâinilor creează o fricțiune care ajută la desprinderea murdăriei și a microbilor sub jetul de apă”.
Moleculele de săpun au un cap hidrofil și o coadă hidrofobă, care se leagă de grăsimi. Ele înconjoară microbii, destabilizează învelișurile acestora și îi desprind de piele. „Acționează ca niște leviere și destabilizează întregul sistem”, a explicat profesorul Pall Thordarson, de la Universitatea din New South Wales (Australia). În plus, săpunul formează micele care captează murdăria și agenții patogeni, permițând îndepărtarea lor.
Nu ai nevoie de săpunuri „antibacteriene” sofisticate. Orice săpun obișnuit, solid sau lichid, este suficient. „Nu există date care să demonstreze că aceste produse (săpunurile antibacteriene) oferă protecție suplimentară. Ele pot crea un fals sentiment de siguranță”, a declarat Theresa M. Michele, de la FDA (Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA), într-un comunicat din 2024.
Dezinfectantul este util când nu ai acces la apă, dar nu poate înlocui complet săpunul. Acesta din urmă funcționează împotriva tuturor tipurilor de microbi și îndepărtează și murdăria vizibilă. Important este să fie folosit corect: frecare timp de cel puțin 20 de secunde și uscarea mâinilor la final. „Mâinile umede sunt mult mai predispuse să preia microbi de pe suprafețe”, a subliniat dr. Joe Schwarcz, de la Universitatea McGill (Canada).
„Respectarea unor practici simple de spălare a mâinilor este una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a infecțiilor. Este simplu și funcționează”, a concluzionat Michele, citată de IFL Science.
Creierul uman seamănă mai mult decat ne așteptam cu modelele de Inteligență Artificială
Ce înseamnă să fii un om mai bun? Dovezi științifice și pași reali pentru o schimbare durabilă
Cum să citești ca să reduci stresul și dezinformarea?
Ce spune știința despre oamenii care se uită la filme nonstop?