Trucul simplu prin care oricine poate face vaccinurile mai eficiente

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ar putea gândirea pozitivă să facă vaccinurile mai eficiente? Potrivit unui studiu recent, răspunsul ar putea fi afirmativ, oferind o perspectivă nouă asupra modului în care abordările mentale și cele fizice ale sănătății pot fi combinate.

Gândirea pozitivă ar putea face vaccinurile mai eficiente. Ideea nu este atât de improbabilă pe cât pare. Cercetările arată că mintea și corpul sunt strâns conectate, iar efectul placebo demonstrează că simpla convingere că un tratament funcționează poate genera uneori beneficii fizice măsurabile.

Într-un nou studiu controlat randomizat, cercetători coordonați de o echipă de la Universitatea din Tel Aviv (Israel) au descoperit că persoanele care au reușit să crească activitatea într-o regiune a creierului asociată recompensei au prezentat un răspuns mai puternic al anticorpilor după administrarea unui vaccin de rutină.

„Aceste rezultate sugerează că așteptările pozitive generate conștient pot activa circuitele de recompensă pentru a influența funcția imunitară, un proces care ar putea fi valorificat pentru modularea imunității prin metode non-invazive”, scriu cercetătorii în lucrare.

În ce a constat studiul clinic?

Studiul a inclus un total de 85 de participanți, împărțiți în trei grupuri. Un grup a utilizat un sistem de neurofeedback care i-a ghidat prin exerciții mintale menite să crească activitatea în calea mezolimbică a creierului, cunoscută drept circuitul recompensei.

Neurofeedbackul prin rezonanță magnetică funcțională (RMNf) îi permite unei persoane să își observe propria activitate cerebrală și să învețe strategii mintale care activează anumite regiuni-țintă. În cazul primului grup, creșterea cu succes a activității în calea mezolimbică făcea ca o față afișată pe ecranul unui computer să pară treptat mai fericită.

Al doilea grup a urmat un antrenament de neurofeedback similar, cu un nivel comparabil de efort mintal, dar concentrat pe regiuni cerebrale care nu sunt implicate în procesarea recompensei. Al treilea grup nu a primit niciun tip de antrenament de neurofeedback, notează ScienceAlert.

După ce grupurile cu neurofeedback au finalizat 3-4 sesiuni de antrenament, toți participanții au primit un vaccin împotriva virusului hepatitei B, frecvent utilizat în cercetare pentru studierea răspunsului imunitar. Nivelurile de anticorpi specifici HBV au fost măsurate la 14 și 28 de zile după vaccinare. Persoanele care au activat cu succes o parte a căii mezolimbice, zona tegmentală ventrală, au produs semnificativ mai mulți anticorpi specifici HBV, indicând un răspuns imunitar mai puternic, deși eficiența clinică a vaccinului nu a fost evaluată direct.

Gândirea pozitivă poate face vaccinurile mai eficiente

În mod remarcabil, activarea acestei zone a fost asociată cu creșteri mai mari ale producției de anticorpi atunci când participanții anticipau ceva pozitiv, precum o vacanță viitoare, sugerând un rol al efectului placebo.

„Având în vedere lipsa dovezilor pentru interpretări alternative, rezultatele noastre indică un mecanism de reglare de sus în jos între creier și sistemul imunitar, similar celui descris anterior la rozătoare”, notează cercetătorii.

Deși efecte similare au fost observate la animale, acest studiu oferă unele dovezi directe că gândirea pozitivă generată conștient poate influența funcția imunitară la oameni, chiar dacă sunt necesare cercetări suplimentare. „Deși prezentăm o potențială intervenție neurală pentru stimularea răspunsului imunitar la vaccinare la oameni, numărul participanților din studiu este relativ mic”, recunosc autorii.

Descoperirile deschid posibilitatea ca intervențiile menite să încurajeze așteptări pozitive să completeze tratamentele medicale, vizând semnale chimice din creier care susțin imunitatea, inclusiv dopamina. Echipa sugerează că această abordare „poate fi utilizată pentru a explora noi modalități de stimulare a proceselor imunitare, cu relevanță potențială pentru domenii precum imunoterapia cancerului și inflamația cronică”.

„Astfel, putem valorifica capacitățile naturale ale minții și creierului nostru pentru a ne vindeca trupurile în momente de nevoie”, concluzionează cercetătorii.

Studiul a fost publicat în revista Nature Medicine.

Vă recomandăm să citiți și:

Exercițiile fizice pot încetini sau chiar inversa „vârsta creierului”, relevă un nou studiu

Metoda dovedită științific prin care putem preveni cariile dentare

De ce ne este atât de greu să nu facem nimic?

De ce răcim mai des iarna și de ce frigul nu este principalul vinovat?