Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O femeie de 64 de ani din statul New South Wales, Australia, s-a infectat cu un parazit care nu mai fusese văzut la oameni. Acesta a fost găsit de medici abia la un an după primele analize.

Femeia a fost internată după ce, timp de trei săptămâni, a acuzat dureri abdominale și diaree. În plus, avea o tuse seacă persistentă și transpirații nocturne.

O tomografie computerizată a plămânilor a arătat zone opace, unde țesutul era îngroșat, cel mai probabil din cauza unei inflamații sau a unei infecții care făcuse ca spațiile aeriene să se umple cu lichid, puroi ori celule albe. Pacienta prezenta și leziuni la nivelul ficatului și splinei.

Analiza lichidului extras din plămâni a indicat un procentaj neobișnuit de mare de eozinofile, un tip de globule albe implicate în combaterea infecțiilor. Medicii au diagnosticat-o atunci cu pneumonie eozinofilică, o afecțiune pulmonară rară, și i-au prescris prednisolon zilnic, un steroid care i-a ameliorat parțial simptomele. Cauza infecției pulmonare a rămas necunoscută.

Ce s-a întâmplat ulterior: trei săptămâni mai târziu, femeia s-a întors la spital cu tuse și febră, deși continua tratamentul cu prednisolon, iar leziunile de la nivelul organelor nu se vindecaseră.

O femeie a fost infectată cu un parazit care nu mai fusese văzut la oameni. Cum a fost depistat acesta?

Testele suplimentare nu au reușit să identifice sursa problemelor respiratorii. Culturile din probele de țesut nu au indicat infecții bacteriene sau fungice. Analizele de sânge au arătat că sistemul ei imunitar nu producea anticorpi împotriva unor viermi paraziți plați, precum Schistosoma sau Fasciola, iar în probele de scaun nu au fost găsite urme ale acestor paraziți.

Medicii i-au recomandat să continue prednisolonul și i-au prescris ivermectină, un tratament antiparazitar, deoarece pacienta călătorise în țări unde astfel de infecții sunt frecvente. Totuși, simptomele respiratorii nu au dispărut, ba chiar s-au agravat când a încercat să reducă doza de steroid. Starea ei a rămas neschimbată luni întregi, relatează Live Science.

La aproximativ un an de la prima internare, femeia a început să prezinte semne de depresie și episoade de uitare. Medicii au efectuat un RMN cerebral și au descoperit o leziune în lobul frontal drept. Au realizat apoi o biopsie deschisă pentru a examina zona afectată. Atunci au descoperit „o structură asemănătoare unui fir” în interiorul leziunii, identificată ulterior drept un vierme parazit viu, un helmint.

Viermele era roșu aprins, măsura aproximativ 8 centimetri lungime și 1 milimetru grosime.

Medicii au îndepărtat helmintul din lobul frontal și au examinat țesutul din jur, fără a mai găsi alți paraziți. I-au administrat din nou ivermectină timp de două zile, de această dată asociată cu un tratament de patru săptămâni cu albendazol, un medicament cu spectru larg împotriva helminților, pentru a elimina eventualii paraziți rămași în organe.

Albendazolul pătrunde mai rapid în sistemul nervos central decât ivermectina, iar combinația celor două medicamente a mai fost utilizată pentru tratarea infecțiilor cu nematozi la oameni și șerpi. Pacienta a urmat și un tratament de 10 săptămâni cu dexametazonă, un corticosteroid destinat prevenirii inflamației suplimentare.

De ce este acest caz unic?

La șase luni după intervenția chirurgicală și la trei luni după încheierea tratamentului cu dexametazonă, leziunile din plămâni și ficat dispăruseră, numărul de globule albe revenise la normal, iar simptomele neuropsihiatrice se amelioraseră.

Medicii au identificat parazitul ca fiind o larvă în stadiul al treilea a speciei Ophidascaris robertsi, un nematod parazit originar din Australia. Viermii adulți se reproduc în interiorul pitonilor Morelia spilota, însă larvele pot infecta și alte animale.

Pitonii sunt frecvenți în apropierea locuinței femeii, situată lângă un lac. Deși nu își amintea să fi avut contact direct cu șerpi, ea obișnuia să culeagă plante sălbatice pentru gătit. Este probabil să se fi infectat după ce a atins sau a consumat plante contaminate cu ouăle parazitului, iar ulterior larvele au migrat către organele sale.

Durata îndelungată a infecției nu este neobișnuită, întrucât șobolanii de laborator pot găzdui larvele acestei specii mai mult de patru ani. Însă acesta este un parazit care nu mai fusese văzut la oameni și nici nu mai fusese descoperită vreodată larva sa în creierul gazdei.

Informațiile din acest articol au caracter pur informativ și nu reprezintă sfaturi medicale.

Vă recomandăm să citiți și:

Presiunea școlară crește riscul de depresie în rândul adolescenților

Cercetătorii au descoperit temperatura ideală care reduce stresul în timpul somnului

Iată cum forma fizică te ajută să rămâi calm!

O nouă terapie cu lumină ar putea combate căderea părului