Cercetătorii au creat vopseaua care arată dacă coletul tău a fost lovit. Imaginează-ți o vopsea care își schimbă culoarea în funcție de intensitatea unui impact. Ar putea fi aplicată pe căști de protecție, pentru a detecta impacturile periculoase, pe colete pentru a urmări manipularea sau pe branțuri pentru a analiza mersul pacienților.
Vopseaua care arată dacă coletul tău a fost lovit a fost dezvoltată la Tufts University (SUA) Silklab de către Fiorenzo Omenetto, împreună cu Marco Lo Presti și Giulia Guidetti. Vopseaua permite măsurarea precisă a locului și forței impactului fără senzori sau circuite electronice.
Materialul este format din particule microscopice, de dimensiunea unei celule sanguine, care conțin un nucleu de polimer sensibil la stres, învelit într-o carcasă din proteină de mătase. Polimerul își schimbă culoarea din albastru în roșu atunci când este comprimat, întins sau răsucit. La nivel microscopic, această transformare apare deoarece structura chimică a materialului se modifică, influențând modul în care electronii absorb lumina.
Cu cât impactul este mai puternic, cu atât culoarea devine mai roșie, transformând vopseaua într-un indicator vizual al forței. Intensitatea culorii poate fi corelată direct cu valoarea în newtoni. În forma actuală, materialul detectează forțe cuprinse între 100 și 770 de newtoni, de la o lovitură ușoară până la un pumn puternic.
Un avantaj major este că schimbarea culorii este permanentă, oferind o „amprentă” clară a impacturilor. Loviturile repetate în același punct au efect cumulativ, iar învelișul din mătase previne reacțiile la stimuli nesemnificativi.
Vopseaua poate fi aplicată pe o varietate largă de suprafețe, hârtie, plastic, lemn sau metal, cu pensula, prin pulverizare sau turnare. Este ușoară, ieftină și funcționează inclusiv pe suprafețe flexibile sau curbate, scrie TechXplore.
Cercetătorii au demonstrat versatilitatea acestei tehnologii într-un experiment artistic realizat împreună cu baterista Terri Lyne Carrington. Aplicată pe pielea tobelor, vopseaua a evidențiat tiparele, forța și unghiul loviturilor în timpul interpretării, rezultatul semănând cu o lucrare de artă abstractă.
„Poți ajusta duritatea învelișului astfel încât să extinzi răspunsul vopselei pentru diferite niveluri de forță”, explică Guidetti.
Omenetto subliniază și valoarea colaborării interdisciplinare: „Este o colaborare neobișnuită, dar bazată pe un principiu simplu. Pornim de la un material fix, mătasea, și ajungem la aplicații extrem de diverse. În muzică, ai aceleași 12 note, dar combinații infinite.”
Carrington vede o legătură firească între știință și artă: „Muzica este matematică și știință, dar, în final, inima și mintea (condiția umană) sunt cele care determină dacă muzica este bună.”
Studiul a fost publicat în revista Advanced Science.
Un implant mai mic decât un bob de sare îți poate citi creierul în timp real
O tehnologie din baterii ar putea ajuta la ameliorarea durerii