Astronomii s-ar fi înșelat: Ce s-a întâmplat cu navele spațiale trimise pe Venus?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Între 1961 și 1984, Uniunea Sovietică a lansat 18 sonde către planeta Venus, în cadrul programelor spațiale Venera și Vega. Dintre acestea, 10 au reușit să aterizeze pe suprafața celei mai fierbinți planete din Sistemul Solar, iar câteva au funcționat suficient de mult timp pentru a transmite date și chiar imagini, oferindu-i omenirii primele fotografii realizate vreodată de pe suprafața altei planete. Ce s-a întâmplat cu sondele trimise pe Venus?

Planeta Venus este mai fierbinte decât Mercur, din cauza atmosferei sale extrem de dense. La suprafață, temperaturile ajung la aproximativ 467 °C, suficient de ridicate pentru a topi plumbul. Deși unele sonde au reușit să trimită date înainte de a ceda, cea mai longevivă a rezistat doar aproximativ două ore. Se presupunea că, după acest timp, condițiile extreme (presiunea uriașă și gazele corozive) ar fi distrus rapid orice urmă a acestor dispozitive.

• Profesorul Brian Cox, unul dintre cei mai respectați fizicieni din lume, este „sigur că există viață”…
• De ce ne este atât de greu să renunțăm la lucrurile inutile din casă?

Autorii unui nou studiu explică faptul că mediul venusian include procese active de suprafață, precum activitate vulcanică, seisme și deplasări de teren. Din acest motiv, s-a considerat în mod tradițional că orice rămășițe materiale de origine umană ar fi fost rapid distruse.

O nouă analiză a condițiilor geologice și atmosferice sugerează însă că această presupunere ar putea fi greșită și că unele sonde ar putea să mai existe pe suprafața planetei. Acest lucru ar avea implicații importante nu doar ca „urme arheologice” ale primelor misiuni interplanetare ale omenirii, ci și ca surse utile pentru studierea proceselor de degradare pe alte lumi. Ce s-a întâmplat, de fapt, cu sondele trimise pe Venus?

Sondele trimise pe Venus ar putea să se afle și acum pe suprafața planetei

Primele sonde sovietice trimise către Venus, Venera 3, 4, 5, 6, 7 și 8, au fost lansate într-o perioadă în care se credea că planeta ar putea semăna cu Pământul, posibil având chiar oceane la suprafață. Venera 3 a fost proiectată să-i supraviețuiască unei posibile amerizări. Însă datele transmise ulterior, în special de Venera 4, au arătat că mediul venusian este mult mai ostil decât se presupunea.

La suprafață, presiunea este de aproximativ 92 de ori mai mare decât cea de la nivelul mării pe Pământ, ceea ce înseamnă o forță echivalentă cu sute de kilograme apăsând pe fiecare centimetru pătrat. Primele sonde nu au fost suficient de rezistente și au fost zdrobite, deformate și „prăjite” de temperaturile extreme înainte de a ajunge intacte pe sol.

Cercetătorii explică faptul că deși aceste sonde nu au supraviețuit din punct de vedere funcțional, ele nu s-au dezintegrat complet. Atmosfera densă a lui Venus reduce viteza de impact, ceea ce înseamnă că resturi metalice și componente ale scuturilor termice ar putea exista și acum pe suprafață, chiar și în cazul în care coborârea s-a făcut necontrolat.

Analizând misiuni ulterioare, mai bine pregătite pentru condițiile extreme de pe Venus, cercetătorii consideră că șapte sonde, incluzând atât misiuni sovietice, cât și ale NASA, ar putea fi încă prezente pe planetă. Acestea ar putea fi chiar identificabile la suprafață, deși probabil deformate de presiunea atmosferică uriașă, scrie IFL Science.

Este nevoie de noi misiuni pe Venus

Un factor important de degradare îl reprezintă dioxidul de carbon aflat într-o stare supercritică la aproximativ 12 kilometri deasupra suprafeței. În această stare, substanța se comportă atât ca un lichid, cât și ca un gaz, putând pătrunde în microfisuri și acționa ca un solvent asupra materialelor sondelor.

În plus, există și posibilitatea ca unele dintre aceste obiecte să fi fost acoperite de procese geologice, deși datele actuale nu sunt suficiente pentru a confirma acest lucru. Cu toate acestea, cercetătorii cred că există șanse reale ca sondele Venera 5, 6, 7 și 10, VeGa 1 și 2, precum și sondele Pioneer Venus, să fi fost conservate pe suprafața planetei.

Concluzia studiului este că, spre deosebire de presupunerea generală potrivit căreia mediul extrem de pe Venus ar distruge rapid orice urmă umană, există posibilitatea ca aceste artefacte spațiale să fi fost păstrate pe termen lung. În zonele unde activitatea geologică este redusă, în special în câmpiile joase ale planetei, ele ar putea rămâne recognoscibile chiar și astăzi, datorită proceselor extrem de lente de sedimentare.

Pentru confirmarea acestor ipoteze ar fi necesare noi misiuni pe Venus, dar perspectiva este una interesantă: primele obiecte create de om pe o altă lume ar putea să existe și acum acolo, pe suprafața planetei.

Studiul a fost publicat în revista Geoarchaeology.

Vă recomandăm să citiți și:

Un robot ar putea explora Marte de trei ori mai repede decât roverele actuale

Inteligența Artificială a descoperit peste 100 de planete necunoscute până acum

Fizicienii au descoperit o fractură în structura timpului

Ce a observat o rețea de telescoape pe discul unei galaxii bizare?