Prima pagină Stiinta

Cum sa NU mori? Sfaturi de la un expert

Mihaela Stanescu | 09.15.2009 | ● Vizualizări: 1720
Cum sa NU mori? Sfaturi de la un expert     cum sa nu mori, Dr. G, sfaturi de la expert, cum sa supravietuiesti, accidente, crime, pericol, inconstienta, spital, pericole in concediu, atacuri de inima, sanatate, medicina, suplimente alimentare + zoom
Galerie foto (9)

O stiti pe dr. G, nu-i asa? E dr. Jan Garavaglia, medic legist, care si-a capatat faima datorita unui serial difuzat pe un binecunoscut canal de televiziune, specializat in documentare. Dr. G lucreaza in medicina legala de doua decenii. A vazut cu ochii ei si a autopsiat personal mii de trupuri ale unor oameni decedati din cele mai diverse cauze. Si, spre mahnirea ei, a constatat ca multi dintre cei ajunsi la morga ar mai fi putut sa traiasca mult si bine daca ar fi avut ceva mai multa grija de ei insisi si daca ar fi fost mai constienti de pericolele lumii in care traim.

Inconstienta in fata pericolului

Intr-un articol publicat recent, dr. G istoriseste despre ziuain care la morga a fost adus trupul unui baietel de zece ani. Lavremea aceea, dr. Garavaglia avea ea insasi un fiu de aceeasivarsta si s-a gandit cu jale ca baiatul care zacea pe masa deautopsie n-avea sa mai traiasca nimic din ceea ce ea insasi doreapentru propriul ei fiu.

Surprinzator, cauza mortii s-a dovedit a fi ointoxicatie cu metadona - un medicament folosit pentrutratarea dependentei de droguri, dar care poate fi el insusiutilizat ca drog. De unde pana unde? Cum avusese baietelul acces lao doza atat de mare de metadona? Mergand pe fir, dr. G a descoperitca baiatul luase - fara ca nimeni sa-si dea seama de eroare - acestmedicament in locul altuia, care-i fusese prescris. Eroarease produsese in sistemul farmaceutic: cele douamedicamente, care aratau asemanator, fusesera confundate. Asa aajuns dr. G sa mediteze asupra cauzelor care, adesea,scurteaza tragic viata unui om: eroarea umana, imperfectiuneasistemului sanitar, dar si - cum aratau alte cazuri -comportamentele periculoase, ignoranta sau inconstienta in fatapericolului.



Si atunci, dr. G s-a gandit sa scrie o carte, una de genul "Cumsa…". Cartea ei se numeste - cam ironic, daca vreti -Cum sa nu mori. Bineinteles, dr. G nu neofera reteta nemuririi, ca doar stie foarte bine, cum stim si noi,ca toti murim in cele din urma, dar ofera sfaturi foartepertinente despre cum sa faci ca sa nu mori prematur. Iarnoi ne-am gandit ca n-ar fi lipsit de interes sa va oferim catevamostre de recomandari, inspirate de cartea si de articolele ei, deemisiunile in care apare si de site-ul ei.

Sunt sfaturi obiective si pline de bun-simt profesional, scoasedintr-o lunga experienta, acumulata in decursul a doua decenii decariera. Chiar daca unele par foarte banale si la mintea oricui, eevident ca unii au nevoie de asa ceva, judecand dupa numarul decazuri in care oamenii au murit pentru ca n-au tinut seamade aceste lucruri simple. Sunt, asadar, sfaturi bune sipractice de la cineva care a vazut multe si chiar stie ce spune:despre viata, moarte, situatiile periculoase din existenta de zi cuzi si cum sa facem ca sa nu murim inainte de vreme.

Ghid de supravietuire pentru cei care merg cu masina

Ca un om care vede aproape zilnic oribilele efecte ale unuiaccident de masina asupra fragilului trup omenesc, dr. G sfatuiestepe toata lumea sa nu ignore pericolele potentiale si sa ia masuride precautie. Chiar daca - Doamne fereste! - are loc un accident,consecintele lui pot fi foarte diferite, in functie de cat de bines-au gandit la acesta posibilitate ocupantii masinii si de masurilepe care le-au luat.

  • Cel mai banal: poarta centura de siguranta - pe toata,nu doar jumatate din ea. (Dr. G obisnuieste sa dea siexemple din propria ei activitate si afirma ca a vazut, la morga,oameni care suferisera leziuni interne grave - fusesera, dupaexpresia ei, "aproape taiati in doua" - fiindca, in momentul uneicoliziuni puternice, purtau centura doar peste talie, fara cureauadiagonala trecuta peste piept.)

  • Airbag-urile salveaza multe vieti; scaunele din fata alemasinii trebuie trase cat mai in spate, in masuraposibilului, astfel incat airbag-urile sa aiba loc sa se umfle sisa-si indeplineasca rolul protector.

  • Dupa opinia dr. G, mersul cu geamurile deschise sporesteriscul de accident (ea citeaza cazul unui sofer de camioncare a murit din pricina ca o albina a patruns in cabina.) Si,interesant, ne spune ca, daca totusi vrem sa mergem cu geamuriledeschise, mai bine le deschidem de tot decat pe jumatate, cacigeamurile deschise partial produc raniri foarte grave in cazul incare cineva e aruncat afara din masina datorita coliziunii.

  • Ai grija unde asezi obiectele din habitaclu si cum lestabilizezi. Orice - o banala racheta de tenis sau osticla cu apa - poate deveni, in cazul unei ciocniri, un proiectilcu efecte neasteptate.

  • Opreste pe marginea soselei in locuri sigure -parcare, benzinarie etc. Nu trage pur si simplu pe dreapta, chiardaca ti se pare ca nu-i nici o primejdie, asta ca sa nu patesti caunele dintre "cazurile" dr. G - oameni care au murit loviti dinspate de masini care au trecut intr-o viteza nebuna pe langa ei, invreme ce ei, nefericitii, schimbau pasnic un cauciuc - ultimullucru pe care aveau sa-l faca in viata.

  • Valabil pentru SUA dar, cu mare probabilitate, se poate aplicasi multor tari europene: strazile sunt mai periculoasevinerea si sambata noaptea, intre miezul noptii si oratrei dimineata. Statisticile arata ca in aceste zile si in acesteintervale orare se produc cele mai multe si mai grave accidente demasina. Motivele sunt evidente.

Cum sa supravietuiesti concediului

Foarte curios si foarte trist, totodata: multi oameni mor intimpul concediului - si nu in cine stie ce naufragii spectaculoasesau ucisi de vreun animal exotic veninos. Evident, se poateintampla orice, dar, ciudat, multe persoane mor din pricina unoratacuri de inima survenite in timpul vacantei.

  • Mai intai pentru ca, in concediu, oamenii exagereaza:mananca si beau peste masura (cine a fost intr-o vacantaall inclusive stie ce mare e tentatia de a manca/bea din toate,mult si amestecat), se lanseaza in activitati fizice pentru care nuau suficient antrenament s. a; in general, isi suprasolicitaorganismul.

  • Apoi, oamenii aflati in concediu intr-o alta localitateevita, de multe ori, sa mearga la doctor. Aflatideparte de casa, intr-un mediu strain, sunt speriati de perspectivade a-si petrece concediul intr-un spital sau de costurile pe carele-ar presupune ingrijirea medicala acolo mai mult decat de faptulca se simt rau.

  • Recomandarile dr G: aveti grija de corpul si de sanatateavostra la fel ca acasa, iar daca va simtiti cu adevarat rau,mergeti la medic - da, acolo unde va aflati in concediu (nuuitati sa va faceti o asigurare de sanatate inainte de a pleca incalatorie). Asta va poate ajuta sa mai apucati siconcediul din anul urmator.

  • O a doua cauza frecventa a mortii in timpul unor vacante estetromboza venoasa profunda, despre care dr. G.spune ca omoara chiar oameni care pana atunci se bucurasera de osananate excelenta.

  • Tromboza venoasa profunda inseamna formarea unui cheag de sangein vene - de obicei in venele membrelor inferioare. Sedereaindelungata pe scaun, ore in sir, asa cum se intampla in cursulcalatoriilor lungi - mai ales cu avionul - plus deshidratareaprodusa de instalatiile de climatizare, favorizeaza formareaacestor cheaguri. Aparitia lor se manifesta prin dureri siumflarea unei portiuni a piciorului - in functie de locul unde s-aformat cheagul . Adevaratul pericol consta in faptul ca fragmentedin cheag se pot desprinde si deplasa prin vasele de sange; duse defluxul sanguin, pot ajunge in alte organe - in plamani sau increier, provocand moartea. Mai ales in timpul calatoriilor lungi cuavionul, spatiul stramt, plus faptul ca nu poti sta in picioare sinu te poti plimba, contribuie la aparitia acestor probleme.

  • Tromboza venoasa profunda poate fi prevenita, orice calator opoate face, prin cateva masuri simple: ridicati-va fiecarejumatate de ora, ca sa va intindeti si dezmortiti picioarele; betimulta apa (si ce daca o sa va duceti mai des la WC dincauza asta? Foarte bine, in felul asta va miscati). Chiar standjos, faceti miscare - incordand si relaxand muschii picioarelor,pentru a stimula circulatia sangelui (si asa nu prea aveti ce facein avion, putin exercitiu va va oferi o ocupatie). In aeroport,intre doua avioane, nu stati jos intruna, ci plimbati-vaprin sala de asteptare.

Cum sa nu mori in spital

Unul dintre cele mai perverse efecte ale sistemului sanitaractual este faptul ca, adesea, mediul spitalicesc, undeoamenii s-au dus ca sa se faca bine, e cel care ii omoara.Medicina moderna poate face minuni, e drept, dar trebuie sa fimconstienti de limitele sitemului si de faptul ca, uneori, lucrurilepot lua o intorsatura proasta. Ce si cum putem preveni?

  • Prima recomandare, destul de surprinzatoare, a dr. JanGaravaglia: insistati ca cei cu care veti intra in contactdirect sa se spele pe maini, chiar daca urmeaza sa-si puna manusisterile; daca mainile nu sunt curate, ele pot contamina simanusile. Sincer, asta mi se pare mai usor de spus decat de facut;ma intreb ce fata ar face un doctor cand pacientul i-ar spune cevade genul: "Domnu' doctor, da' nu va spalati pe maini mai intai?"Oricum, e un sfat de bun-simt si probabil ca dr. G. o fi stiind eace spune…

  • Ori de cate ori e posibil, incercati sa evitati sondeleurinare, care sunt cauza cea mai frecventa a infectiilorurinare contractate in spital.

  • Alta complicatie care apare des in timpul internarii in spital epneumonia. Cand stam culcati pe spate tindem sarespiram mai superficial, ceea ce permite bacteriilor sa infectezemai usor plamanii. In plus, mai ales dupa interventii chirurgicale,portiuni ale tesutului pulmonar se retracta, alveolele pulmonare seturtesc si nu mai contin aer in cantitate suficienta - afectiunenumita atelectazie.

  • Pentru a micsora riscul de pneumonie, incercati sarespirati mai adanc si, indata ce va puteti misca, dati-va jos dinpat si umblati, pentru a preveni atelectazia.

  • Cand vi se aduc medicamentele, intrebati ce sunt si pentru ce,micsorati astfel riscul unei greseli de tratament (se intampla inspitale…).

  • Nu incercati sa ramaneti in spital mai mult decat enevoie. Uneori, e mai bine sa va petreceti convalescentaacasa, in linistea propriului camin, departe de forfota sicelelalte neplaceri din spital.

Medicamente si suplimente alimentare – ghid pentru consumatori

Conform unor statistici americane, aproximativ 10%dintre erorile de medicamentatie se datoreaza unor confuzii legatede denumirile medicamentelor. Se intampla ca pacientiiaflati in tratament sa ia - din vina lor, a medicilor sau afarmacistilor - alte medicamente decat cele care trebuiau luate.Dar, din fericire, aceste situatii pot fi preintampinate, odata cedevenim constienti de riscuri, cu doar putina vigilenta din parteanoastra.

  • Verificati medicamentele pe care le-ati primit de lafarmacie, nu ca unii clienti care doar platesc, iau pungasi ies in goana mare. Asigurati-va ca vi s-a dat ceea ce vi s-aprescris. Vorbiti cu farmacistul despre doctoriile cumparate,intrebati despre eventuale efecte secundare. Incercati sacumparati, cu timpul, de la aceeasi farmacie si acelasi farmacist;cineva care va cunoaste e mai putin probabil "sa vagreseasca medicamentele".

  • Daca luati in mod regulat anumite medicamente, incercatisa retineti forma si culoarea pastilelor. Astfel, e maiputin probabil sa luati un medicament gresit, chiar dacafarmacistul e cel care a facut confuzia.

  • Tineti bine minte (notati, daca asistenta ori doctorul n-aufacut-o) despre modul de administrare a medicamentelorprescrise, despre efectele secundare (si intrebati ce safaceti daca acestea apar), interactiuni, contraindicatii etc.

  • Intrebati neaparat despre interactiunile dintremedicamente, chiar daca doctorul a fost superficial si nuv-a intrebat el ce alte medicamente luati. Cu cat numarul dedoctorii pe care le ia cineva e mai mare, cu atat cresteprobabilitatea unor interactiuni intre ele, cu consecinteneplacute: reactii alergice sau toxicitate. In general,pacientii varstnici, care sufera de boli cronice si iauzilnic cate 5-6 sau mai multe medicamente diferite, sunt cei maivulnerabili la aceste risc.

  • Medicamentele pot interactiona si cu anumitealimente: de pilda, sucul de grepfrut poate duce lacresterea nivelului sanguin al unor medicamente sedative, iarcalciul din produsele lactate poate reduce absorbtia unorantibiotice larg utilizate, ca tetraciclina si ciprofloxacin.Verificati, intreband doctorul.

  • Fiti atenti aici! Daca nu e neaparat necesar, nu luatimedicamente foarte nou aparute, autorizate cu mai putin de doi aniin urma. Pentru autorizare, e necesara testarea pe unanumit numar de cazuri dar, cel mai adesea, acest numar nu esuficient de mare pentru a acoperi tot spectrul efectelor secundarecare pot sa apara. Abia cu timpul, dupa o utilizare maiindelungata, de catre un numar mai mare de persoane, se poate vedeacat de sigur e un medicament. Asta da sfat!

Suplimentele alimentare sunt o arma cu douataisuri. Ametiti de reclamele inteligent proiectate,sedusi de promisiunea unei sanatati mai bune, a unui aspect maitanar, a unei siluete mai zvelte, multi oameni ajung sa iadoze periculos de mari de suplimente, cu atat mai usor deprocurat cu cat ele se vand fara reteta. Lumea pare sa creada caaceste suplimente alimentare sunt absolut inofensive (doar nu-smedicamente, nu-i asa?), ca ele nu au efecte secundare primejdioasesi ca marimea dozei e relativ neimportanta. Or, asta e una dintrecele mai daunatoare conceptii, pentru ca suplimentele nusunt lipsite de pericol. Ele influenteaza biochimia sifiziologia extrem de complexe ale corpului, iar in cazurilenefericite, de obicei atunci cand sunt luate in doze prea mari,zdruncina delicatul echilibru al functiilor organismului,determinand efecte grave, care pot merge pana ladeces.

Dr. G citeaza cazul unei femei a carei moarte a investigat-o:era o femeie in varsta de 49 de ani si care murise subit, desi seafla aparent intr-o stare de sanatate excelenta. Facea zilnicexercitii fizice, manca echilibrat, avea o greutate normala, nufuma, nu consuma alcool, nu se droga. Si totusi, murise subit, la ovarsta destul de tanara.

Ea n-a adus nici un indiciu privitor la cauza mortii. Abiaulterior dr. G. a aflat ca femeia obisnuia sa ia zilnic pastilecontinand cam 40 de suplimente - vitamine, minerale si hormoni.Unul dintre acestia din urma era DHEA (dehidroepiandrosteron), lamare moda in perioada respectiva si care era laudat, prin reclame,ca un soi de panaceu, capabil sa combata imbatranirea si sa rezolvetot felul de probleme de sanatate, de la obezitate pana la bolicardiace. Doamana respectiva lua doze de 7 ori mai mari decat celerecomandate, iar acesta mega-doza i-a afectat ritmul cardiac. Incele din urma, efectul s-a dovedit fatal: incredibil, daradevarat, femeia murise din cauza unui suplimentalimentar!

  • Unele suplimente pot interactiona cu anumite medicamente;alteori, efectele acestor suplimente nu sunt intotdeauna bineintelese.

  • Suplimentele de calciu, de pilda, pot fi utile, in anumitecazuri dar, in cazul femeilor varstnice, aceleasi suplimente pot samareasca riscul de a muri din cauza unor afectiunicardiovasculare.

  • Ca si in cazul medicamentelor, treaba e cu dus si intors, iarsiguranta e un lucru relativ.

  • Sfatul dr. G. e cel mai simplu si mai firesc cu putinta:intrebati medicul, inainte de a va apuca sa luatisuplimente.

Cu speranta ca aceste sfaturi ne vor fi tuturor de folos,incheiem cu traditionala urare pe care ne-o adreseaza medicii candiesim din cabinet (stiu ei de ce!): sanatate!

CITESTE SI: